Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o urgență medicală gravă, iar recunoașterea rapidă a simptomelor poate face diferența între recuperare și efecte adverse sever alimentate pe termen lung. Deși mulți cred că AVC-ul se instalează brusc, organismul adesea trimite semnale de avertizare cu zile sau săptămâni înainte. Aceste simptome sunt adesea neglijate sau confundate cu oboseala, stresul sau lipsa somnului.
AVC-ul se produce când fluxul sanguin către o parte a creierului este blocat, ceea ce privează celulele nervoase de oxigen. Există două tipuri principale: AVC ischemic, cel mai comun, cauzat de obstrucția unei artere de un cheag sau de depuneri de colesterol, și AVC hemoragic, mai rar, dar mai sever, cauzat de rupturi ale vaselor de sânge. De asemenea, există atacul ischemic tranzitor (TIA), considerat un semnal de alarmă, deoarece simptomele dispar, dar riscul de AVC major rămâne crescut.
Pentru identificarea rapidă a unui AVC, medicii aplică metoda BE FAST. Aceasta urmărește pierderea echilibrului, tulburările de vedere, asimetria facială, slăbiciunea brațelor, dificultățile de vorbire și, mai presus de toate, reacția promptă la aceste simptome. Fiecare minut este crucial, deoarece celulele cerebrale încep să piardă neuroni rapid în absența oxigenului.
Printre semnele timpurii care pot indica un AVC se regăsesc durerile de cap intense și neobișnuite, amețelile, pierderea echilibrului, tulburările de vedere sau amorțelile pe o parte a corpului. De asemenea, pot apărea dificultăți în vorbire, confuzie, pierderi bruște de memorie și probleme de coordonare. Chiar dacă aceste simptome dispar rapid, ele trebuie evaluate medical, deoarece pot semnala episoade ischemice tranzitorii.
Dacă se manifestă astfel de simptome, este crucial să se apeleze imediat serviciul de urgență. Consumul de alimente sau medicamente nu este recomandat, iar amânarea intervenției medicale este de evitat. O reacție rapidă poate diminua semnificativ riscurile de invaliditate sau deces.
Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, diabetul, bolile cardiovasculare, fumatul, sedentarismul și istoricul familial. Măsurile de prevenție implică controlul tensiunii și al glicemiei, analize periodice, o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și renunțarea la fumat.
În concluzie, orice simptom neurologic apărut brusc trebuie tratat cu seriozitate maximă. Recunoașterea timpurie și intervenția promptă sunt esențiale.
