Premierul Ilie Bolojan a ales să implementeze reforma administrației publice și pachetul de relansare economică prin intermediul ordonanțelor de urgență, o decizie care a generat reacții controversate, mai ales din partea deputatului Mihai Fifor, președintele PSD Arad. Acesta a criticat abordarea premierului, afirmând că utilizarea ordonanțelor de urgență reflectă o frică de dialog și de dezbatere democratică. Potrivit lui Fifor, aceste măsuri au un impact structural semnificativ și ar fi trebuit să fie supuse unei discuții ample în Parlament, pentru a asigura o transparență și o responsabilitate corespunzătoare.
Deși măsurile propuse în cadrul reformei au fost acceptate de coaliția guvernamentală, Fifor a subliniat faptul că PSD a fost nevoit să accepte acest compromis, având în vedere nevoia de a implementa măsuri esențiale pentru societate. Critica sa sugerează că, în loc de o colaborare constructivă, Guvernul a ales o cale care limitează dezbaterea publică și participarea opoziției, ceea ce, în opinia lui, nu este în beneficiul democrației.
În apărarea deciziei sale, Premierul Bolojan a insistat că ordonanțele de urgență sunt conforme cu Constituția și vizează eficientizarea administrației publice, precum și stimularea economiei. El a explicat că reformele propuse includ reducerea personalului din administrație și promovarea descentralizării, elemente pe care le consideră esențiale pentru crearea unui mediu economic din ce în ce mai sănătos și mai dinamic.
Bolojan a subliniat că, pentru a răspunde provocărilor economice actuale, este necesară o reformă rapidă și decisivă. Acesta a afirmat că orice întârziere ar putea duce la stagnarea progresului dorit, punând astfel în pericol dezvoltarea echilibrată a regiunii. Prin urmare, utilizarea ordonanțelor de urgență este văzută ca un instrument necesar în fața unei realități economice dificile.
În contrast, Mihai Fifor subliniază că astfel de măsuri ar trebui să fie dezbătute în Parlament, unde toate părțile ar putea aduce contribuții constructive. Criticile sale reflectă o îngrijorare mai amplă cu privire la modul în care se iau deciziile cheie și la transparența acestui proces. În viziunea lui, un dialog deschis și o colaborare efectivă între partidele politice ar putea conduce la soluții mai durabile și acceptate de întreaga societate.
Pe scurt, tensiunea dintre Guvern și opoziție este evidentă, cu Bolojan și Fifor având viziuni diferite asupra modului în care ar trebui gestionată reforma administrației publice și stimularea economică. În timp ce premierul vede ordonanțele ca pe o soluție rapidă și eficientă, Fifor pledează pentru un proces democratic mai transparent, care să includă dezbaterea și consensul în rândul tuturor părților implicate. Această dihotomie între rapiditate și deliberare va continua să fie un subiect central în discuțiile politice viitoare, afectând astfel modul în care se vor implementa reformele necesare în România.
