Enrico Letta, fost premier al Italiei, susține că foaia de parcurs „One Europe, One Market” a transformat finalizarea pieței unice într-un adevărat test de execuție pentru Uniunea Europeană. Într-un studiu recent publicat de CEPR, Letta afirmă că Europa a identificat deja problema fragmentării și că adevărata provocare constă în abilitatea instituțiilor europene de a implementa reformele propuse.
### Principalele puncte
Letta evidențiază că fragmentarea este slăbiciunea fundamentală a Uniunii Europene, mai ales într-un context global dominat de mari blocuri economice integrate. Studiul CEPR arată că foaia de parcurs a fost adoptată în aprilie 2026 de către Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, stabilind peste 40 de obiective legislative și de politici publice organizate în cinci priorități strategice. Aceste priorități includ simplificarea regulilor, integrarea pieței unice, dezvoltarea comerțului, reducerea prețurilor la energie și decarbonizarea, precum și transformarea digitală și inteligența artificială.
Letta subliniază că, pentru a aborda fragmentarea, este esențial ca mecanismul de monitorizare trimestrială să fie utilizat ca instrument de presiune, care să asigure transparența și responsabilitatea în procesul de reformă.
### Diagnosticul fragmentării
Letta pleacă de la o observație esențială: puterea economică globală se organizează din ce în ce mai mult în jurul blocurilor integrate care reușesc să combine dimensiunea pieței, capacitatea industrială și investițiile strategice. În acest context, fragmentarea pieței unice este o barieră majoră pentru Europa. Deși Uniunea Europeană dispune de o bază industrială solidă, de cercetare de nivel mondial și de o influență considerabilă în reglementare, aceste avantaje sunt limitate de existența unei piețe unice incompletes.
Letta detaliază sectoarele afectate de această fragmentare, inclusiv servicii financiare, energie, telecomunicații și tehnologii critice. El subliniază că dificultățile companiilor europene în a se extinde dincolo de granițe, împreună cu piețele de capital fragmentate, îngreunează utilizarea eficientă a economiilor europene pentru investiții.
### Răspunsul instituțional
Foaia de parcurs „One Europe, One Market” acționează ca un răspuns institutional la aceste provocări. Adoptată de principalele instituții europene, documentul are scopul de a impulsiona progresele necesare până în 2027. Letta evidențiază valoarea acestei foi de parcurs, care nu constă în crearea unei noi agende, ci în organizarea uneia existente, legând prioritățile comune de termene precise și monitorizare regulată.
Cele cinci priorități strategice reflectă interconexiunea dintre zonele de politică, sugerând că piețele de capital, energia, infrastructura digitală și inovarea trebuie tratate ca părți ale aceleași probleme substanțiale de execuție.
### Provocările implementării
Letta avertizează că succesul reformelor depinde de capacitatea instituțiilor europene de a crea presiune și responsabilitate printr-un mecanism de revizuire trimestrială. De asemenea, el recunoaște că multe dintre dosarele incluse sunt sensibile politic și complexe din punct de vedere tehnic, existând riscul ca preferințele naționale și rezistențele sectoriale să stânjenească implementarea eficace a reformelor.
În concluzie, Letta subliniază că foaia de parcurs oferă o structură de guvernanță și un angajament comun, însă nu garantează rezultate automate. Provocarea rămâne de a transforma promisiunile într-o realitate efectivă, iar reformele trebuie să fie percepute ca o prioritate comună la nivel european, dincolo de limitele Brussels-ului. Numai printr-o asumare largă a reformelor de către guverne, companii și cetățeni se vor putea depăși obstacolele regionale și naționale.
