Un briefing elaborat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European subliniază progresele economice înregistrate de țările din Balcanii de Vest, alături de Georgia, Moldova și Ucraina, în ultimele două decenii. Deși aceste națiuni au observat o creștere a veniturilor, ele continuă să fie departe de standardele Uniunii Europene (UE). Raportul avertizează că, fără reforme și investiții semnificative, integrarea economică poate fi întârziată cu decenii, în pofida revigorării extinderii ca prioritate geopolitică, accelerată de invazia Rusiei în Ucraina.
Publicat în mai 2026 de Isabelle Ioannides, Marco Centrone și Meenakshi Fernandes, briefingul examinează evoluțiile economice, comerciale și digitale din regiunile menționate. Extinderea UE este percepută ca un factor crucial pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Europei, însă progresele economice sunt inegale, iar convergența cu UE rămâne lentă.
În perioada 2004-2024, venitul pe cap de locuitor a crescut semnificativ în toate aceste țări, ceea ce sugerează o apropiere de UE. Georgia se află în frunte, cu o creștere de 227%, urmată de Kosovo, Albania și Moldova, cu 140%, 125% și 115%, respectiv. Comparativ, PIB-ul pe cap de locuitor al UE-27 a crescut cu doar aproximativ 27% în aceeași perioadă. Totuși, convergența economică este limitată. De exemplu, dacă tendințele actuale persistă, Balcanii de Vest nu vor atinge o convergență completă cu UE înainte de 2093, conform analizei Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Comerțul cu UE a crescut robust în ultimii ani, Uniunea rămânând principalul partener comercial al acestor țări. În Balcanii de Vest, volumul comerțului bunurilor cu UE s-a dublat, atingând peste 87,6 miliarde de euro în 2025. Ucraina și Moldova au văzut o accelerare a schimburilor comerciale cu UE, ca răspuns la conflictul cu Rusia.
Investițiile străine directe sunt la un nivel ridicat în aceste țări, dar nu sunt mereu direcționate către sectoare cu valoare adăugată mare. De exemplu, Moldova, care are cel mai deschis regim pentru investiții, și Bosnia-Herțegovina au înregistrat investiții industriale, în timp ce Albania și Kosovo au avut parte de investiții în servicii, în special în sectorul imobiliar.
Digitalizarea prezintă o imagine mixtă: deși infrastructura digitală este destul de bine dezvoltată, există lacune în reglementare și inovare. Serbia, de exemplu, se află în frunte în ceea ce privește infrastructura digitală, în timp ce Ucraina utilizează tehnologia pentru îmbunătățirea serviciilor publice.
În concluzie, integrarea acestor țări în piața unică a UE este un proces complex, care necesită nu doar evoluții economice, dar și adaptări administrative și legislative. Cu un accent pe convergență, Uniunea Europeană trebuie să colaboreze eficient cu aceste state pentru a transforma oportunitățile geopolitice în progrese economice tangibile. Integrările economice trebuie să fie însoțite de reforme interne pentru a asigura un viitor prosper comun.
