Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat recent la raportul Comisiei Europene referitor la starea de drept în România pentru anul 2026, subliniind că acest document nu reflectă regrese în sistemul judiciar românesc, ci conține recomandări esențiale pentru îmbunătățirea acestuia. CSM consideră că constatările raportului contrazic percepțiile negative promovate frecvent în discursul public, în special în ceea ce privește evoluția justiției în România.
Un aspect important evidențiat de CSM este faptul că modificările legislative în domeniul justiției, adoptate în 2022, au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ existent. Această reformă a avut ca scop întărirea independenței și eficienței actului de justiție, aspecte esențiale pentru funcționarea unei societăți democratice. CSM recunoaște, însă, că demersul de reformare a legilor justiției nu a fost derulat cu implicarea tuturor actorilor relevanți din sistem. Această abordare restrânsă a condus la diverse disfuncționalități, care au fost semnalate de mai multe părți interesate.
De asemenea, CSM salută activitatea societății civile și a mass-media, care au rolul legitim de a atrage atenția asupra problemelor existente în justiție. Totuși, Consiliul avertizează împotriva generalizărilor sau a percepțiilor exagerate care pot afecta încrederea în sistemul judiciar. Este esențial ca discuțiile despre reforma justiției să se bazeze pe fapte și dovezi, în loc să fie influențate de percepții subiective sau de politizarea subiectului.
În raport, CSM contestă anumite informații prezentate de Comisia Europeană, mai ales în legătură cu întârzierile în comunicarea hotărârilor disciplinare. Consiliul susține că aceste întârzieri nu sunt un fenomen sistematic și că eforturile depuse de instituțiile judiciare urmăresc îmbunătățirea rapidității și transparenței procesului decizional.
CSM se angajează să analizeze cu atenție recomandările formulate de Comisia Europeană și să dezvolte un dialog constructiv în cadrul societății. Este important ca dezbaterile publice să se desfășoare într-un climat de respect și deschidere, fără stigmatizări. Această colaborare este crucială pentru a asigura un act de justiție eficient și de încredere.
În concluzie, CSM reafirmă angajamentul său față de îmbunătățirea continuă a justiției în România, având în vedere atât realitățile din sistem, cât și opiniile exprimate de diversele părți interesate. O abordare inclusivă și bazată pe dialog este esențială pentru a construi un sistem judiciar robust și respectat în rândul cetățenilor, consolidând astfel democrația și statul de drept în România. Aceasta este principala direcție spre care se îndreaptă CSM, apelând la cooperare și dialog constructiv în vederea implementării recomandărilor europene.
