Ambasadorii țărilor din Uniunea Europeană au convenit asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni impuse Rusiei, de la începutul conflictului din Ucraina. Această decizie a fost rezultatul unor negocieri intense, descrise ca fiind dificile și chiar haotice.
Noul pachet de măsuri se concentrează în principal pe sistemul financiar al Moscovei, industria militară și sectorul energetic, considerate esențiale pentru sprijinul războiului.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat că Uniunea Europeană intenționează să lovească zona extrem de sensibilă a lui Vladimir Putin, prin oprirea surselor financiare utilizate pentru susținerea conflictului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că lista instituțiilor interzise de a efectua tranzacții va include alte 32 de bănci rusești. Sancțiunile se extind și asupra companiilor de criptomonede și platformelor implicate în comerțul cu petrol.
În premieră, aceste măsuri vizează și navele care susțin așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, utilizate pentru transportul petrolului și pentru evitare a restricțiilor internaționale.
Acordul a fost însă ajustat, după ce mai multe state membre au solicitat excepții. Grecia a obținut permisiunea de a continua transporturile de gaz natural lichefiat din Rusia către clienții din afara Uniunii Europene.
De asemenea, propunerea de limitare a importurilor de produse pescărești din Rusia a fost abandonată ca urmare a obiecțiilor ridicate de Portugalia și Germania. Bulgaria a reușit să elimine de pe lista sancțiunilor numele Patriarhului Kirill și al miliardarului Vagit Alekperov.
Liderii europeni susțin că noile măsuri vor diminua capacitatea Rusiei de a-și finanța operațiunile militare, chiar dacă negocierile au evidențiat diferențe semnificative între interesele economice ale statelor membre.
