Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a stârnit controverse recente în Parlament, generând o avalanșă de reacții negative după ce a făcut o afirmație considerată jignitoare la adresa Ioanei Mihăilă, tot fost ministru al Sănătății. Declarația sa, în care a numit-o pe Mihăilă „epilatoare șefă”, a fost interpretată ca o insultă misogină, trezind indignarea nu doar a colegilor politici, ci și a întregii societăți.
În acest context, Partidul REPER a reacționat prompt prin depunerea unei plângeri la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Reprezentanții partidului subliniază că apela la o profesie majoritar feminină ca formă de ridiculizare stigmatizează nu doar persoanele din acea categorie, ci și întreaga comunitate de femei care activează în domeniul sănătății. REPER a considerat declarația lui Rogobete drept „inadmisibilă”, elucidând că aceasta depășește limitele unei critici politice constructive și recurge la stereotipuri de gen ce nu au loc într-o societate democratică.
Camelia Sălcudean, președinta REPER, a evidențiat importanța limbajului folosit de alesii publicați, menționând că acesta poate influența în mod semnificativ cultura democratică a țării. Aceasta a insistat asupra necesității ca discuțiile politice să se desfășoare într-un cadru de respect reciproc și responsabilitate, subliniind că asemenea declarații întăresc prejudecățile și viitoarele discriminări.
Ana-Maria Boghean, vicepreședinta REPER, a adăugat că demnitarii publici au datoria să promoveze un discurs bazat pe respect, descurajând orice formă de sexism în declarațiile lor. „Este esențial ca cei aflați în funcții de conducere să fie modele de comportament, să demonstreze respect față de colegii lor și față de profesiile acestora”, a declarat Boghean, accentuând responsabilitatea care vine odată cu puterea.
După valul de reacții critice care s-a abătut asupra sa, Alexandru Rogobete a decis să-și retracteze afirmația, precizând că o respectă pe Ioana Mihăilă, dar rămâne critic față de activitatea acesteia în cadrul Ministerului Sănătății. Însă, acest articol din istoria sa politică a stârnit nemulțumirea nu doar din partea membrilor REPER, ci și din partea asociațiilor de pacienți care, la rândul lor, și-au exprimat dezacordul față de maniera în care s-a făcut referire la un coleg de breaslă.
Criticile au curs și din partea altor personalități publice care au reacționat vehement împotriva utilizării unui asemenea limbaj în spațiul public. În opinia lor, asemenea remarci nu numai că afectează imaginea celor vizați, dar și contribuie la perpetuarea prejudecăților de gen, având un impact negativ asupra valorilor și normelor sociale.
Această situație a scos la iveală nevoia urgentă de a educa societatea în privința respectului și a egalității de gen, subliniind în același timp importanța utilizării unui limbaj constructiv în discuțiile politice cheie.
