Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a răbufnit într-o critică dură la adresa președintelui Capitalei, Nicușor Dan, și a altor politicieni care nu au reacționat în urma anchetei realizate de Recorder asupra trecutului lui Lucian Pahonțu, actualul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP). În opinia lui Ștefănuță, este inadmisibil ca instituțiile statului să fie conduse de oameni cu suspiciuni de implicare în represiunea Revoluției din 1989 și în evenimentele violente de pe 13 iunie 1990. Această situație este considerată o ofensă adusă memoriei victimelor acelor evenimente tragice.
Nicușor Dan, pe de altă parte, a ferm reprezentat poziția sa, insistând că Lucian Pahonțu nu a fost implicat în acțiuni represive și că acuzațiile formulate de Ștefănuță sunt nefondate. În replicile sale, Ștefănuță a insistat asupra anomaliilor pe care le observă în societatea românească, mai ales în ceea ce privește lipsa de reacție din partea politicienilor la astfel de subiecte sensibile. El consideră că este inacceptabil ca jurnaliștii să investigeze aceste cazuri, în timp ce politicienii aleg să rămână tăcuți.
În acest context, Ștefănuță a lansat o serie de zece puncte care pun în evidență problemele grave cu care se confruntă societatea românească. Printre aceste puncte se numără cumulatul salariului cu pensia de către politicieni, o practică pe care mulți o consideră echivalentă cu o abuzare a sistemului, precum și o lipsă de transparență în gestionarea afacerilor publice. El a subliniat că astfel de anomalii contribuie la o deteriorare a încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în conducerea politică.
Este demn de menționat că, până la momentul publicării reacției sale, partidele politice mari din România, cum ar fi PSD și PNL, nu au avut o poziție oficială pe acest subiect. Această tăcere este văzută de Ștefănuță ca un simptom al unei probleme mai mari în peisajul politic actual, unde subiectele delicate sunt adesea evitate de frica posibilelor repercusiuni politice.
Critica lui Ștefănuță este, astfel, nu doar o reacție specifică la cazul Pahonțu, ci și o invitație la o discuție mai amplă despre claritatea morală și etică a clasei politice din România. El cere ca politicienii să se poziționeze ferm împotriva trecutului reprezentat de faptele reprobabile ale unor personaje cheie din instituțiile statului, lucru care este esențial nu doar pentru memoria victimelor, ci și pentru viitorul democrației în România. Aceasta ar putea fi o oportunitate pentru regândirea valorilor fundamentale care ar trebui să guverneze acțiunea politică și asigurarea unei societăți corecte și transparente.
