Recomandările ECDC privind monitorizarea contactelor în cazurile de infecție cu virusul Andes
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a emis recomandări pentru monitorizarea persoanelor care au fost în contact cu cazuri probabile sau confirmate de infecție cu virusul Andes. Aceasta se aplică în special în situația cazurilor sporadice importate în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (SEE). Monitorizarea acestor contacți ar trebui să dureze 42 de zile, perioada considerată necesară pentru a observa posibilele simptome.
ECDC subliniază importanța urmăririi contactelor cu expunere mai intensă, în timp ce testarea ar trebui realizată doar în cazul în care apar simptome. Testarea de rutină a persoanelor fără simptome nu este recomandată, având în vedere că un rezultat negativ nu încheie automata perioada de autoizolare dacă simptomele persistă.
Monitorizarea se face după un plan bine definit. Toți contacții identifi cați trebuie să-și monitorizeze simptomele timp de 42 de zile de la ultima expunere. Cei cu expunere intensă ar trebui să comunice regulat cu autoritățile de sănătate publică, în timp ce automonitorizarea este suficientă pentru expunerea mai redusă.
În cazul în care apar simptome, persoanele trebuie să se autoizoleze, să notifice imediat autoritățile și să fie testate. Printre simptomele indicatoare se numără febra, durerea musculară, frisoanele, oboseala și manifestările digestive sau respiratorii. ECDC recomandă realizarea testului RT-PCR, preferabil din sânge integral. Un rezultat pozitiv indică un caz confirmat, iar persoanele infectate trebuie să fie izolate în unități medicale pentru a preveni agravarea stării.
În ceea ce privește transportul aerian, ECDC menționează că locul în avion nu stabilește singur intensitatea expunerii. Deși pasagerii din apropierea unei persoane infectate pot fi considerați contacți, evaluarea depinde de interacțiunile concrete, durata călătoriei și eventualul contact cu secreții.
Transmiterea de la om la om a virusului Andes rămâne rară. ECDC recunoaște că criteriile de expunere nu au fost validate formal și că este important să se facă o evaluare individuală în funcție de situația specifică. Acest lucru e explicat și prin diferențele observate în măsurile naționale luate recent în urma unui caz importat din Argentina, care a generat reacții variate în Franța și Spania în privința carantinei persoanelor fără simptome.
Recomandările ECDC se bazează pe două criterii principale: nivelul expunerii și apariția simptomelor, acestea determinând intensitatea monitorizării și necesitatea testării. Expunerea intensă include contactul cu secreții, salivă sau sânge al unei persoane infectate, iar expunerea slabă este considerată atunci când contactul a fost limitat și s-au folosit măsuri de protecție.
De asemenea, agenția recomandă măsuri preventive, cum ar fi igiena riguroasă a mâinilor, evitarea utilizării obiectelor comune și asigurarea unei ventilații corespunzătoare în interior.
Este important de menționat că dovezile disponibile pentru virusul Andes sunt în mare parte retrospective, iar înțelegerea contagiozității și a rolului persoanelor asimptomatice rămâne limitată. Aceasta face ca evaluarea riscurilor și realizarea contactării de către autoritățile naționale să fie esențiale pentru aplicarea corectă a recomandărilor.
Link: ECDC – Rețelele de monitorizare
