Un studiu recent realizat de European Policy Innovation Council (EPIC) anticipează că, între anii 2026 și 2030, cinci reglementări europene ar putea aduce o scădere semnificativă a PIB-ului Uniunii Europene, estimată la aproximativ 159 de miliarde de euro pe an, în cazul unei aplicări restrictive. Cercetătorii sugerează că o abordare mai graduală și adaptată la diferitele sectoare ar putea diminua aceste pierderi, cu până la 125 de miliarde de euro anual.
Reglementările europene urmăresc scopuri importante, cum ar fi promovarea competitivității, tranziția industrială, protecția mediului și sănătății publice. Totuși, impactul lor economic depinde în mare măsură de modul în care sunt concepute, implementate și calibrate aceste politici, conform concluziilor raportului “The Hidden Cost of EU Regulation” elaborat de EPIC. Analiza se bazează pe scenarii economice teoretice, nu pe date sau pierderi deja constatate.
Studiul examinează în particular cinci domenii cheie: produsele din tutun (TPD3), inteligența artificială, ambalajele și gestionarea deșeurilor de ambalaje (PPWR), mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și biotehnologia. Într-un scenariu de reglementare strictă, impactul total asupra economiei ar putea fi dramatic, cu o pierdere estimată de 158,7 miliarde de euro din PIB, împreună cu pierderi iarăși semnificative de investiții, medii de 35,7 miliarde de euro, și expunerea a aproximativ 419.000 de locuri de muncă.
Cele mai severe efecte sunt anticipate în cazul reglementării TPD3, cu o pierdere anuală de 47,6 miliarde de euro. Acesta este urmat de CBAM, cu 43,9 miliarde de euro pierdere estimată, și PPWR, cu impact de 41,7 miliarde de euro. Într-un alt domeniu, reglementarea inteligenței artificiale ar putea strica economia cu 24 de miliarde de euro anual în acest scenariu proaspăt analizat.
În contrast, raportul oferă o comparație cu un scenariu „better regulation”, care presupune o implementare mai graduală, obligații diferențiate în funcție de risc și o sincronizare a calendarului cu capacitatea economiilor de a se adapta. Această abordare ar putea reduce pierderea PIB-ului anual la 33,4 miliarde de euro, evidențiind o diferență semnificativă față de abordarea restrictivă, de circa 125,3 miliarde de euro, împreună cu economii posibile în investiții de 27,9 miliarde de euro și protejarea a aproape 241.000 de locuri de muncă.
EPIC a identificat și impacturile costisitoare ale altor trei dosare deja existente, inclusiv acordul UE-MERCOSUR, tranziția auto și Politica Agricolă Comună, care au un cost estimat anual de 63 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,35% din PIB-ul UE. Astfel, autorii propun conceptul de „Stability-by-Design”, prin care se subliniază importanța evaluării anticipate a efectelor economice, consultării întreprinderilor afectate și adaptării obligațiilor reglementărilor conform dimensiunii și riscurilor firmelor în cauză.
