Parisul și Berlinul au convenit asupra unui compromis esențial pentru viitorul industriei auto europene, care integrează flexibilizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO₂ pentru 2035, având ca scop stimularea producției de vehicule pe continent. Conform detaliilor acestui acord, constructorii auto vor trebui să reducă emisiile medii ale flotelor lor cu 90%, fără a mai fi obligați să compenseze procentul de 10% rămas. În plus, anumite forme de sprijin public vor încuraja producția și utilizarea componentelor fabricate în Europa.
Acordul, anunțat pe 16 octombrie 2026 de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, nu reprezintă o modificare a legislației actuale a Uniunii Europene, ci o poziție comună care va influența negocierile privind pachetul pentru industria auto și Actul privind accelerarea industrială. Aceasta permite, de asemenea, comercializarea vehiculelor noi cu motoare cu ardere internă după 2035, într-o formă reglementată.
Printre principalele puncte ale acestui compromis se numără:
1. Propunerea flexibilizării obiectivului de reducere a emisiilor de CO₂ pentru 2035.
2. Stimularea producției europene prin reguli favorabile pentru vehiculele fabricate pe continent.
3. Posibilitatea ca Regatul Unit și alte state membre apropiate de piața unică să beneficieze de un tratament preferențial în funcție de negocieri.
4. Susținerea generală din partea constructorilor auto, dar cu îngrijorări din partea asociației ACEA în legătură cu lipsa flexibilităților necesare. Organizațiile de mediu, pe de altă parte, trag un semnal de alarmă cu privire la riscul încetinirii tranziției către electricitate.
Acordul se aliniază unor dezbateri mai largi despre viitorul motoarelor cu ardere internă și despre modul în care fondurile publice ar trebui să susțină producția europeană. Germania a dorit o mai mare flexibilitate tehnologică, inclusiv o menținere a vehiculelor hibride, în timp ce Franța a pledat pentru reguli de preferință europeană pentru protejarea locurilor de muncă și a investițiilor.
Legislația actuală stabilește o reducere de 100% a emisiilor medii de CO₂ pentru vehiculele noi începând cu 2035. Aceasta nu impune retragerea automobilelor existente cu motoare pe combustie. Un compromis negociat anterior permitea o reducere de 90% începând cu același an, adăugând măsuri de compensare. Conform noii abordări, constructorii nu vor mai fi obligați să compenseze restul de 10%.
Originea componentelor vehiculelor va avea un impact economic major. Acordul sugerează că aproximativ 70% din componentele unui vehicul, excluzând bateria, ar trebui să provină din Europa, iar cel puțin 10% din conținutul bateriei să fie de origine europeană.
Compromisul permite și includerea unor parteneri din afara Uniunii Europene în acest sistem preferențial, Regatul Unit având un statut special de partener de încredere. Însă, criteriile de eligibilitate și pragmaticitatea acestor propuneri sunt încă în discuție.
Declarația comună subliniază și obligația de a reduce emisiile de CO₂, dar și imperativul păstrării producției industriale în Europa. Acest acord trebuie în continuare tradus în măsuri legislative la nivelul Uniunii Europene.
Pe scurt, compromisul între Franța și Germania va reconfigura viitorul industriei auto europene, punând accent pe echilibrul necesar între protecția mediului și stimularea competitivității economice.
