Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a exprimat recent, la nivel european, nevoia de a implementa reguli tarifare transparente, de a investi în infrastructură și de a adopta măsuri menite să reducă costurile energiei, în special cu privire la perioada de iarnă 2026-2027. Romania a subliniat importanța adaptării politicilor comune la particularitățile fiecărui sistem național, având în vedere impactul acestora asupra populației, sectorului industrial și bugetelor publice. Această abordare este esențială pentru asigurarea unui echilibru între necesitățile energetice și capacitățile economice ale țării.
Unul dintre punctele cheie în discursul său a fost pledoaria pentru utilizarea eficientă a rețelelor energetice existente, dezvoltarea interconectărilor, precum și stocarea și diversificarea rutelor de aprovizionare. Chisăliță a subliniat că, pentru a face față provocărilor legate de securitatea energetică, este crucială revizuirea cadrului european actual, mai ales în contextul riscurilor climaterice și a rezilienței infrastructurii. Aceste aspecte devin tot mai relevante, având în vedere experiența severă a secetei din vara recent încheiată, care a avut un impact semnificativ asupra resurselor energetice.
În discuțiile despre perioada post-2030, ministrul român a susținut cu tărie ideea de neutralitate tehnologică, recunoscând energia nucleară și sursele regenerabile ca fiind piloni complementari ai mixului energetic. România a solicitat, de asemenea, alocarea de fonduri pentru modernizarea rețelelor, pentru dezvoltarea capacităților nucleare, pentru proiectele de stocare și pentru tehnologii care generează emisii reduse. De asemenea, Chisăliță a subliniat necesitatea stabilirii unor obiective de eficiență energetică care să permită, în același timp, dezvoltarea industrială, fără a impune restricții care ar putea să afecteze competitivitatea economică a țării.
Un alt aspect important menționat de ministru a fost rolul esențial al rafinăriilor în asigurarea securității aprovizionării cu carburanți. România a pledat pentru dezvoltarea infrastructurii necesare captării și stocării CO₂, însă a subliniat că obligațiile impuse operatorilor din acest domeniu trebuie să fie proporționale cu capacitatea lor. De asemenea, a militat pentru asigurarea de sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru astfel de inițiative, subliniind importanța unei colaborări eficiente la nivel european în acest sens.
În plus, Bucureștiul a reafirmat sprijinul său ferm pentru Republica Moldova, evidențiind relevanța integrării acesteia în piața europeană a energiei. Această acțiune nu doar că va contribui la stabilitatea energetică a regiunii, ci va facilita și un acces mai bun al Moldovei la surse diversificate și durabile de energie. Astfel, România se angajează să joace un rol activ în promovarea securității energetice, atât pentru sine, cât și pentru vecinii săi.
