Conform majorității respondenților, guvernanții acționează mai mult în interesul altor țări (54% – decembrie 2024) decât în interesul României (doar 33,1% cred că aceștia lucrează pentru România). De asemenea, există un procent considerabil de non-răspunsuri (12,9%). Este probabil ca, din păcate, atunci când se face referire la interesul altor țări, oamenii să se gândească mai ales la partenerii și aliații noștri occidentali, precum și la interacțiunile din interiorul structurilor politico-economice și de apărare în care participăm. Această percepție că România se află „în genunchi” în negocierile cu partenerii din UE și NATO este, în realitate, cea care susține suveranismul, chiar mai mult decât o eventuală atitudine ipotetică de tip Ro-Exit.
Succesul acestei idei este destul de surprinzător, având în vedere beneficiile evidente ale occidentalizării României și considerando că am reușit să fim acceptați în NATO și UE, iar, ulterior, să ne integrăm în spațiul Schengen, fiindcă am îndeplinit anumite criterii. Ar fi interesant de analizat, poate în viitor, ce elemente constituie această teză, depășind supărarea justificate a populației față de clasa politică din țară. Cum percepe publicul interesul național? Este mai deranjantă absența unei retorici suveraniste sau lipsa unui lider mai puțin cooperant cu partenerii occidentali?
Din datele disponibile, observăm că percepția privind faptul că guvernanții nu acționează în interesul național este în scădere față de ianuarie 2022, când 64% din respondenți afirmau că liderii acționează în interesul altor țări. De asemenea, cum am menționat în materialele anterioare, invazia rusă în Ucraina a schimbat perspectiva asupra apartenenței la lumea occidentală, care nu mai este văzută ca o chestiune fără probleme.
În ceea ce privește profilul celor mai critici, persoanele între 30 și 44 de ani, gulerele gri și angajații din mediul privat sunt categoriile care susțin cel mai mult ideea că de la vârful statului se acționează în interesul altora. În contrast, publicul mai educat și cu profesii mai sofisticate are o percepție mai favorabilă asupra guvernanților, crezând că aceștia nu sunt chiar atât de răi cum sugerează teza expusă anterior.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens a fost efectuat în perioada 16-23 decembrie 2024, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul multistadial stratificat a inclus 1000 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1%, cu un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021 și ianuarie 2022 au fost extrase din studiul „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States, și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
