Patul de pe sobă, o soluție ingenioasă utilizată de țăranii din trecut pentru a face față gerului, constituia un element multifuncțional în gospodăriile din România. Soba nu era doar o sursă de încălzire în timpul iernii, ci îndeplinea și alte roluri importante.
Iată cum funcționa acest pat de pe sobă:
Încălzire: Soba era realizată din cărămidă și lut, având în partea de jos un cuptor unde se putea găti. Deasupra sobei, se crea un mic spațiu dedicat patului, folosit mai ales de copii sau de femei. Datorită acestora, căldura se propaga în întreaga încăpere, asigurând confortul termic necesar în sezonul rece.
Gătit: În afară de încălzire, soba era folosită și ca aragaz. Aici se puteau coace pâini, cozonaci sau plăcinte, reprezentând o metodă eficientă de pregătire a hranei pentru întreaga familie.
Socializare: Soba cu pat nu era doar o necesitate practică, ci și un loc de întâlnire și interacțiune. De exemplu, nobilii dispuneau de o variantă mai sofisticată numită “laiță”, o băncuță amenajată la distanță mică de foc, unde se puteau întâlni pentru discuții.
Repararea și întreținerea: Țăranii se ocupau anual de vopsirea încăperilor și repararea lutului sobelor. Meșterii sobari construiau aceste sobe din lut, iar sătenii le foloseau timp de secole, cu succes.
Deși astăzi mai există doar câteva exemple în România, patul de pe sobă reprezintă o invenție tradițională captivantă.
Soba era principalul punct de încălzire în casele țăranilor români și, în multe locuri, își menține încă această funcție. Pe lângă asigurarea căldurii, soba avea și alte roluri esențiale. Iarna, era folosită pentru gătit, iar deasupra cuptorului se amenaja un mic spațiu unde se întindea o pătură, iar copiii, mai ales, dormeau acolo. Datorită dimensiunilor reduse, se urcau pe un scăunel pentru accesul la patul de pe sobă.
Sobele erau fabricate din cărămidă nearsă, acoperite pe exterior cu lut și ulterior zugrăvite. Patul de deasupra era mic și destinat, în special, copiilor sau femeilor. Anual, țăranilor le revenea sarcina de a vopsi încăperile, iar repararea lutului sobelor era o activitate obișnuită.
Etnologul Mihaela Balog subliniază că sobele erau realizate de meșteri specializați, iar în comunitățile din jur, majoritatea familiilor aveau astfel de sobe din lut. Chiar și în Castelul Bran se poate găsi o sobă cu pat și laiță, păstrând astfel amintiri ale acestor soluții ingenioase din trecut.
Soba cu pat a fost o parte integrantă a activității rurale românești, iar oamenii își găseau confortul și utilitatea în această soluție simplă și ingenioasă. Deși acum 50 de ani sobele cu pat au început să dispară odată cu modernizarea și diversificarea mobilierului, amintirea lor rămâne vie în poveștile și tradițiile noastre.
Ce alte metode tradiționale utilizau țăranii români pentru a face față iernilor aspre?
Metodele tradiționale folosite de țăranii români pentru a înfrunta iernile severe erau variate și ingenioase. Uite câteva dintre ele:
Izolarea casei: Înainte de venirea sezonului rece, țăranii pregăteau casele prin izolarea acestora cu materiale naturale precum paie, lut sau bălegar. Acest lucru ajuta la reținerea căldurii și la protejarea împotriva frigului.
Soba cu pat: Așa cum am menționat anterior, soba cu pat era o metodă eficientă de încălzire. De asemenea, patul de deasupra sobei oferea un loc cald și confortabil pentru odihnă.
Haine groase și straturi multiple: Țăranii purtau îmbrăcăminte groasă, confecționată din lână sau alte materiale naturale. De asemenea, se îmbrăcau în mai multe straturi pentru a se proteja de frig.
Utilizarea animalelor: În anumite zone, țăranii își adăposteau animalele în case pentru a beneficia de căldura produsă de acestea. De pildă, porcii erau aduși în locuință pentru a ajuta la încălzire.
Folosirea fânului și a paieței: Fânul și paieța erau utilizate pentru a crea un strat suplimentar de izolație pe podea, ajutând astfel la păstrarea căldurii în interior.
Focul deschis: Pe timpul serilor reci, țăranii se adunau în jurul focului din sobă sau dintr-un șemineu, având nu doar rolul de a încălzi, ci și de a crea o atmosferă plăcută de socializare.
Folosirea căldurii corporale: Țăranii dormeau în aceeași cameră pentru a-și împărtăși căldura corporală, contribuind astfel la menținerea temperaturii interioare.
Aceste metode tradiționale reflectă ingeniozitatea și adaptabilitatea țăranilor români în fața condițiilor dure ale iernilor.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am contribuit cu articole pentru mai multe publicații de renume din România.
