Comisia Europeană se pregătește să contracareze planurile lui Donald Trump de a impune tarife reciproce asupra importurilor, măsuri care ar putea afecta toate bunurile aduse în SUA începând cu 2 aprilie, denumită de fostul președinte american „Ziua eliberării”.
În răspuns, Bruxelles-ul ia în considerare o varietate de măsuri comerciale simetrice și chiar restricții mai severe, cum ar fi interzicerea accesului la anumite produse sau servicii din SUA pe piața UE, conform informațiilor apărute în publicația El País.
Comisia are de asemenea în vedere restricții pentru companiile americane în cadrul licitațiilor publice.
Conform unei surse europene de rang înalt,
„nu există linii roșii în catalogul european de represalii”.
Printre măsurile analizate se numără introducerea unor taxe vamale suplimentare pentru produsele americane, ca reacție la tarifele de 25% pentru oțel și aluminiu deja anunțate de SUA.
Mai mult, Comisia ar putea utiliza recent creatul instrument anti-coerciție, care permite restricționarea accesului pe piață al bunurilor și serviciilor din SUA, precum și limitarea participării firmelor americane la proiecte finanțate din fonduri europene sau la licitațiile publice.
Relațiile comerciale dintre cele două blocuri sunt esențiale la nivel global, cu schimburi bilaterale în valoare de 975 de miliarde de dolari, conform datelor din SUA, având un excedent de peste 235 de miliarde în favoarea Europei. Până acum, UE a reacționat doar pe plan comercial, similar cu situația din 2018, în primul mandat al lui Trump.
Totuși, impunerea de tarife generale de către SUA pe 2 aprilie ar putea determina UE să-și extindă răspunsul dincolo de bunuri. Sectorul serviciilor – digitale, financiare și de proprietate intelectuală – ar putea deveni o țintă, având în vedere că SUA dețin un excedent de 75,6 miliarde de dolari în relația cu Europa, conform datelor din 2024.
Instrumentul anti-coerciție, recent aprobat în contextul tensiunilor cu China și experiențelor anterioare ale lui Trump, nu a fost încă discutat formal în Consiliul pentru Comerț al UE, dar surse apropiate indică faptul că opțiunea este „pe masă”, cu sprijin pentru o utilizare „modulabilă”, în funcție de acțiunile Casei Albe.
În paralel cu pregătirea acestor răspunsuri, Bruxelles-ul caută și soluții diplomatice, accelerând încheierea unor acorduri comerciale, precum cel cu Mercosur, dar și actualizarea tratatelor existente. Anumite voci din interiorul Uniunii sugerează reluarea eforturilor de avans tehnologic, blocate de negocierile din cadrul OCDE.
Cu toate acestea, nu toate statele membre sunt de acord cu o escaladare a relațiilor comerciale cu SUA. Franța, Italia și Irlanda solicită Comisiei Europene mai multă transparență în legătură cu lista de produse americane vizate și o revizuire atentă a acesteia. Prima rundă de tarife de retorsiune, estimate la 26 de miliarde de dolari, include produse simbolice pentru economia și cultura americană, precum bourbonul, hainele Levi’s sau motocicletele Harley-Davidson – o listă inspirată din măsurile similare aplicate în 2018 și 2021. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a decis să amâne aplicarea acestor taxe pentru a oferi timp negocierilor atât cu Washingtonul, cât și între statele membre ale UE.
Donald Trump a reacționat rapid, amenințând cu o taxă de 200% pentru băuturile spirtoase și vinurile din Europa, o măsură care a stârnit îngrijorare la Paris, Roma și Dublin. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, există temeri că unele guverne vor încerca să-și protejeze sectoarele industriale prin soluții individuale, riscând astfel să submineze unitatea Uniunii.
„Dacă Trump reușește să divizeze UE, jocul este pierdut”, a afirmat un oficial european.
Comisia Europeană a declarat public că nu va ceda presiunilor venite din partea SUA.
„Suntem pregătiți să ne protejăm interesele economice. Dacă va fi necesar, vom reacționa ferm, proporțional și în timp util la orice măsură injustă din partea SUA”, a afirmat joi un purtător de cuvânt, după ce Trump a semnat tarife suplimentare de 25% pentru automobile și piese auto din Europa.
Între timp, UE caută continuu căi de detensionare, oferind concesii precum reducerea tarifelor pentru anumite bunuri industriale, creșterea importurilor și facilitarea exporturilor de gaz natural lichefiat american.
Până acum, aceste încercări diplomatice nu au dus la rezultate concrete. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, și Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, au fost recent la Washington, unde s-au întâlnit cu oficiali americani de rang înalt în ultima încercare de a preveni un conflict comercial major.
Deși atmosfera părea promițătoare după întâlnire, anunțarea noilor tarife pentru automobile a fost percepută ca un semnal negativ. În plus, în cercurile apropiate lui Trump, Europa a fost numită „profitoare” și „jalnică”, conform unor informații obținute de The Atlantic.
Negociatorii europeni și canadieni care au avut interacțiuni cu administrația Trump susțin că spațiul de manevră este foarte limitat, iar deciziile sunt luate direct de fostul președinte, deseori ignorând înțelegerile anterioare și comportându-se imprevizibil.
Bruxelles-ul anticipa că SUA vor impune tarife de aproximativ 20% asupra produselor europene și vor accepta să participe la negocieri doar după aplicarea acestora. Trump a acuzat în repetate rânduri Uniunea Europeană că ar trata incorect SUA și că blocul comunitar a fost creat „pentru a bloca interesele americane”.
Până la implementarea oficială a măsurilor, UE își continuă evaluările și pregătirile. Listele de produse sunt analizate în paralel cu negocierile interne. O discuție privind direcția de urmat în relația cu SUA și China este programată pentru 7 aprilie, la Luxemburg, în cadrul reuniunii miniștrilor comerțului din statele membre.
.
