Guvernul a adoptat astăzi proiectul de lege ce prevede uniformizarea vârstei de pensionare atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Conform acestui proiect de lege, începând cu anul 2035, femeile născute după 1970 se vor putea pensiona la vârsta de 65 de ani, având un stagiu complet de cotizare de 35 de ani și un minim de 15 ani.
Premierul Victor Ponta a subliniat că această lege a fost emisă ținând cont de o recomandare a Comisiei Europene, pe care România este obligată să o implementeze.
Prim-ministrul a menționat că măsura se bazează pe date științifice legate de dezvoltarea economică și socială, având în vedere și faptul că, în 2035, femeile din Uniunea Europeană nu vor mai efectua muncile dificile de altădată.
Victor Ponta a adăugat că există țări europene unde vârsta de pensionare este chiar mai mare.
Proiectul, inițiat de Ministerul Muncii, modifică Legea 263/2010 referitoare la sistemul unitar de pensii publice.
Implementarea acestor vârste de pensionare se va realiza printr-o creștere graduală a vârstei standard, în funcție de data nașterii.
Astfel, între ianuarie 2011 și ianuarie 2015, vârsta de pensionare pentru femei va crește de la 59 de ani la 60 de ani, iar pentru bărbați, de la 64 la 65 de ani.
Egalizarea va avea loc în etape
După ianuarie 2015, creșterea vârstei de pensionare va continua exclusiv pentru femei, ajungând de la 60 la 63 de ani până în anul 2030, iar stagiul minim de cotizare va fi reglementat la 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Începând din ianuarie 2035, femeile se vor pensiona, exact ca bărbații, la 65 de ani, având un stagiu complet de cotizare de 35 de ani și un minim de 15 ani. Această măsură se va aplica femeilor născute după decembrie 1970.
Între ianuarie 2011 și ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va crește de la 13 la 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani pentru ambele sexe, urmând ca până în ianuarie 2015, stagiul complet de cotizare pentru femei să crească de la 28 la 30 de ani, iar pentru bărbați de la 33 la 35 de ani.
În nota de fundamentare care însoțește proiectul de lege pus în dezbatere publică, se menționează că egalizarea vârstei de pensionare se aliniază Recomandărilor de țară ale Comisiei Europene înaintate României.
Noua vârstă de pensionare
Ilie Bolojan a declarat că își exprimă dorința de a majora vârsta de pensionare pentru magistrați, considerând că aceștia nu ar trebui să iasă la pensie la 47 sau 50 de ani, vârste la care, în opinia sa, se află în culmea carierei profesionale.
Ilie Bolojan a reiterat intenția sa de a crește vârsta de pensionare a magistraților, subliniind că aceștia nu ar trebui să se pensioneze atât de devreme, deoarece se află la apogeul maturității profesionale.
Ilie Bolojan propune o majorare a vârstei de pensionare
Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unei reforme în sistemul de pensii al magistraților, având în vedere că aceștia ajung la vârsta profesională optimă exact când ies la pensie și ar putea valorifica experiența acumulată continuând să activeze în serviciul public.
Președintele interimar al României a menționat că această problemă depășește aspectul pensiei, justificată de anii de muncă, având și un impact semnificativ asupra calității și încrederii în sistemul de justiție.
Magistrații cu mai multă experiență pot contribui considerabil la îmbunătățirea calității sentințelor și la creserea predictibilității acestora, ceea ce, implicit, va reduce numărul de procese și va întări încrederea publicului în instanțe.
„Fără a apela la populism, am spus-o încă de anul trecut: nu mai putem permite magistraților să se pensioneze la 47 sau 50 de ani, vârste la care sunt la apogeul carierei profesionale și unde experiența acumulată ar putea fi valorificată în continuarea activității în serviciul public.
Este o problema care nu se rezumă doar la nivelul unei pensii, ci este o chestiune de calitate și de încredere în sistemul de justiție, pentru că sentințele mai calitative și mai predictibile, ce respectă spețele, vor reduce numărul de procese”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul podcastului „Friendly Fire”.
Coaliția a propus o lege privind stabilirea pragului de pensionare al magistraților
Ilie Bolojan a mai subliniat importanța diferenței dintre valoarea pensiei și vârsta de pensionare, menționând că aceste aspecte sunt fundamentale pentru buna funcționare a sistemului de justiție românesc.
Președintele interimar a adăugat că, dincolo de considerente financiare, este esențial să asigurăm un sistem judiciar mai eficient și mai stabil. În acest sens, liderii Coaliției au depus la Parlament un proiect de lege privind magistrații.
„Sunt aspecte diferite, dar constituie în același timp și aspecte de normalitate”, a mai spus Bolojan.
Proiectul legislativ propus stipulează că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică, vor putea ieși la pensie și beneficia de pensia de serviciu doar dacă au o vechime de minimum 25 de ani în respectivele funcții și au împlinit vârsta de cel puțin 48 de ani.
De asemenea, se preconizează atingerea vârstei de 65 de ani pentru pensionare în rândul magistraților până în 2045, ceea ce va presupune o ajustare graduală a vârstei de pensionare în sistemul judiciar, conform celor menționate de Capital.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am scris pentru mai multe publicații de renume din România.
