Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a decedat, conform unei declarații video a Vaticanului publicate luni, încheind o domnie adesea controversată, caracterizată prin diviziuni și tensiuni, în timp ce a încercat să reformeze instituția, relatează Reuters.
La momentul decesului, el avea 88 de ani și a suferit de diverse probleme de sănătate în cei 12 ani de papalitate.
Reformele Papei
Încă de la începuturi, Papa Francisc a fost criticat de conservatori pentru deschiderea sa și dorința de a aborda teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale, incluziunea femeilor și persoanelor LGBT+.
Papa Francisc a implementat reforme semnificative și în domeniul finanțelor Vaticanului, îmbunătățind transparența sistemului. La începutul mandatului său, multe congregații și dioceze se confruntau cu corupția, în special în Africa, iar Vaticanul se afla într-o situație financiară vulnerabilă din cauza crizei economice. El a promovat valorile compasiunii și iertării, nu ale excluderii și pedepsei, dorind o deschidere mai mare a bisericii, conform descopera.ro.
Primul său pas pentru reformarea aparatului administrativ de la Vatican a fost în 2013, când a creat un grup de opt cardinali care să-l consilieze privind guvernarea Bisericii și reformele necesare.
În 2021, Papa Francisc a inițiat ceea ce mulți consideră cea mai ambițioasă încercare de reformare a Bisericii Catolice din ultimele 60 de ani, un proces de doi ani în care fiecare parohie catolică din întreaga lume a fost consultată cu privire la direcția viitoare a Bisericii.
În 2023, Papa a anunțat că femeile vor putea pentru prima dată să voteze la o întâlnire a episcopilor catolici din întreaga lume, un pas istoric. Anterior, femeile aveau acces doar în calitate de observatori.
În același an, el a afirmat că Biserica Catolică este deschisă tuturor, inclusiv membrilor comunității gay, pe care se angajează să-i ghideze pe calea spiritualității personale, dar respectând propriile reguli. Suveranul Pontif a subliniat că preoții trebuie să fie alături de toți oamenii, chiar și de cei care nu respectă regulile, cu răbdarea și iubirea unei mame.
Tot în 2023, Vaticanul a anunțat, printr-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoții romano-catolici pot oficia binecuvântări pentru cupluri de același sex, cu condiția ca aceste binecuvântări să nu fie parte din ritualurile sau liturghiile obișnuite ale Bisericii.
„Toleranța zero” față de abuzurile sexuale în Biserica Catolică
De la începutul pontificatului său în 2013, au fost publicate mai multe rapoarte care detaliază zeci de ani de abuzuri sexuale, eșecuri sistemice și mușamalizări în diverse țări.
Papa Francisc a adoptat o poziție fermă în această privință și a inițiat reforme. În 2019, a abolit regulile de secretizare a Vaticanului pentru cazurile de abuz sexual și a stabilit noi reglementări care au obligat toate eparhiile să implementeze sisteme de raportare a abuzurilor și mușamalizărilor.
Papa a declarat, în 2022, că Biserica Catolică trebuie să trateze cazurile de agresiune sexuală cu „toleranță zero”. Datorită acțiunilor sale insistente, zeci de clerici implicați în abuzuri sexuale și-au dat demisia sau au fost condamnați la închisoare.
Vizita în România: „Să mergem împreună!”
În 2019, Papa Francisc a realizat o vizită istorică în România, la 20 de ani după cea a Papei Ioan Paul al II-lea. A petrecut trei zile în țara noastră, din 31 mai până pe 2 iunie, și a vizitat București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj.
Prima oprire a Suveranului Pontif a fost la Palatul Cotroceni. A avut apoi o întâlnire cu Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a celebrat Sfânta Liturghie la Catedrala Sfântul Iosif din București.
În a doua zi a vizitei, Papa a mers la Șumuleu Ciuc, unde a condus celebrarea Sfintei Liturghii, înainte de a se îndrepta spre Iași. Momentul culminant al vizitei sale în România a fost la Blaj, pe 2 iunie, unde a prezidat Sfânta Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri.
Motto-ul vizitei sale în România, „Să mergem împreună!”, a devenit o realitate vizibilă, cu Suveranul Pontif fiind întâmpinat de mii de credincioși în fiecare locație. După această vizită, Papa Francisc a transmis un mesaj în care a subliniat căldura cu care a fost primit de români.
„După cum s-a arătat și în motto-ul călătoriei, am îndemnat să mergem împreună. Și bucuria mea a fost că nu am făcut acest lucru de departe, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin în țara acestuia. Diversele întâlniri au evidențiat necesitatea ca credincioșii să colaboreze atât în ceea ce privește credința, cât și în filantropie, în rândul cetățenilor și în societatea civilă. Ca creștini, avem privilegiul de a trăi într-o perioadă de relații fraterne între diferitele biserici”, a spus Suveranul în fața zecilor de mii de credincioși adunați în Piața San Pietro.
„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această țară”, a mai declarat Papa.
.
