În comuna Parva, situată în județul Bistrița-Năsăud, a avut loc recent un referendum în care locuitorii au fost invitați să decidă asupra transformării unei suprafețe de 50 de hectare de pășune în terenuri destinate dezvoltării turistice. Această propunere a generat un interes considerabil în rândul locuitorilor, având în vedere potențialul pe care turismul îl poate aduce comunității.
Din cei 1.988 de alegători cu drept de vot, un număr de 931 s-au prezentat la urne. Rezultatele votului au fost clare: 620 de persoane s-au opus inițiativei, în timp ce doar 292 au fost de acord cu transformarea terenurilor. Această diferență subliniază diviziunea de opinii în comunitate cu privire la dezvoltarea turistică a zonei.
Primarul Ioan Strugari a fost cel care a promovat această idee, având la bază un model de succes din orașul Beclean, unde turismul a fost astfel impulsionat. Conducerea comunei Parva consideră că transformarea pășunilor în terenuri pentru turism ar putea atrage investitori, aducând beneficii economice semnificative pentru comunitate. Aceasta ar permite dezvoltarea unor facilități de cazare, restaurante și alte servicii destinate turiștilor.
Cu toate acestea, opoziția față de inițiativă se bazează pe teme variate, inclusiv protecția mediului și menținerea tradițiilor locale. Unele persoane se tem că această dezvoltare ar putea afecta peisajul natural și viața comunității, în timp ce altele sunt îngrijorate de eventualele modificări în stilul de viață tradițional. De asemenea, există îngrijorări referitoare la sustenabilitate și la impactul pe termen lung al turismului asupra resurselor locale.
În acest context, primarul Strugari a declarat că va continua să promoveze ideea turismului în Parva, având în vedere potențialul său de a crea noi locuri de muncă și de a revitaliza economia locală. De asemenea, el a subliniat importanța dialogului cu comunitatea, pentru a înțelege mai bine obiecțiile și a găsi soluții care să răspundă preocupărilor locuitorilor.
Transformarea pășunilor în terenuri cu destinații turistice ar putea aduce, de asemenea, oportunități pentru promovarea culturii și tradițiilor locale. Prin organizarea de evenimente culturale și festivaluri, comuna ar putea atrage nu doar turiști, ci și fonduri pentru conservarea moștenirii culturale.
În concluzie, referendumului din comuna Parva reflectă o problemă complexă care implică nu doar interesul economic, ci și identitatea colectivă a comunității. Deși rezultatul votului arată o opoziție majoritară, dezbaterea pe tema dezvoltării turistice rămâne deschisă, iar autoritățile locale continuă să caute soluții care să răspundă nevoilor și preocupărilor locuitorilor. Viitorul acestei inițiative va depinde de capacitatea comunității de a colabora și de a găsi un echilibru între dezvoltare și conservare.
