În fiecare an, pe 21 mai, creștinii cinstește Sfinții Împărați Constantin și Elena.
În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt însoțiți de Sfânta Cruce, simbolizând descoperirea Crucii de către Sfântul Constantin pe cer și de către Sfânta Elena în pământ. O realizare semnificativă a Împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul a fost recunoscut oficial de stat.
Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Constantin cel Mare, a fost o femeie extrem de credincioasă și cunoscută pentru devotamentul ei. A efectuat pelerinaje în Palestine și provinciile răsăritene. I se atribuie găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și descoperirea rămășițelor celor trei magi.
Numele Constantin provine din grecescul „Konstantinos” și latinescul „Constantinus”, ambele derivând din cuvântul latin „constans”, care înseamnă „constant, stabil”.
Originea numelui Elena este grecească, fiind asociat cu razele soarelui. Această asociere provine din derivarea numelui Elena din Helen, care semnifică, în principal, lumină, dar și frumusețe.
În mitologia greacă, termenul „helene” se referă la torță, foc, flacără, iar „selene” înseamnă lună. Astfel, se ilustrează din nou conexiunea cu sursa de lumină, fie că este vorba despre una artificială sau naturală, provenită de la lună și soare.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Tradițiile transmise prin generații afirmă că această zi aduce noroc și sănătate. Conform obiceiurilor strămoșești, păsările își învață puii să zboare începând cu această zi, iar noua generație are potențialul de a amenința recoltele. De asemenea, în această zi nu se lucrează câmpul, pentru a evita atragerea păsărilor asupra viitoarelor recolte. Viticultorii evită de asemenea munca în vie, temându-se că strugurii ar putea fi distruși de grauri.
În anumite regiuni, oamenii aprind focuri mari, considerate purificatoare, pentru a îndepărta ghinioanele și spiritele rele. Femeile folosesc tămâie în gospodării și stropesc cu aghiasmă pentru a proteja casa și animalele. Se spune că această zi marchează începutul verii.
Un alt obicei important este legat de păstorit. Pe 21 mai, ciobanii decid cine va fi baciul și unde vor fi amplasate stânele în sezonul cald, o tradiție transmisă din tată în fiu.
În ziua Sfinților Constantin și Elena, este recomandat să nu se lucreze, pentru a proteja holdele și strugurii. Conform tradiției populare, până pe 21 mai trebuie semănați porumbul, ovăzul și meiul.
Oamenii trebuie să sărbătorească, pentru ca puii din gospodărie să nu fie victime ale uliilor.
Pentru a alunga spiritele rele, femeile afumă cu tămâie și stropesc colțurile și încăperile caselor cu aghiazmă. Țăranii decid cine le va fi baci la oi și cine le va veghea în timpul pășunatului. De asemenea, pentru a feri animalele de rele în timpul șederii la stână, ei aprind un foc mare, stând în jurul lui și lăsând oile să treacă prin el.
În această zi, nu este bine să renunți la o prietenie sau să iei decizia de a divorța, deoarece se consideră că acest lucru va aduce o pierdere pe plan financiar sau sentimental pe parcursul vieții.
O altă tradiție importantă este evitarea aprinderii focului. Se spune că cine arde o creangă în această zi, își va arde norocul pentru tot restul anului.
