Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), prin liderul său Kelemen Hunor, a exprimat recent îngrijorări cu privire la actualele reglementări legislative care vizează retragerea fondurilor acumulate în pensiile private. Critica lansată de UDMR subliniază absența consultărilor în cadrul coaliției guvernamentale, ceea ce a generat o serie de controverse legate de efectele acestor modificări asupra pensionarilor.
Proiectul de lege în discuție, care va fi amânat pentru o săptămână, preconizează ca pensionarii să poată retrage doar 25% din suma totală acumulată în fondurile de pensii private, în timp ce restul banilor ar urma să fie plătiți lunar sub formă de pensie. Această reglementare a stârnit reacții puternice din partea unor organizații, cum ar fi Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, care a acuzat inițiativele legislative de a favoriza administratorii de fonduri, în detrimentul drepturilor pensionarilor.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în apărarea acestor modificări, a adus în discuție modele internaționale, susținând că retragerea integrală a fondurilor nu este o practică adoptată în majoritatea țărilor europene. Potrivit acestuia, structura actuală a pensiilor private ar trebui să reflecte și să adopte bune practici internaționale, pentru a asigura o stabilitate financiară pe termen lung atât pentru pensionari, cât și pentru sistemul de pensii în ansamblu.
Critica din partea UDMR evidențiază faptul că o astfel de abordare, care Bucurește o decizie fără ample consultări și studii prealabile, poate duce la injustiții. Liderul UDMR a sugerat că pensionarii merită o mai mare transparență în procesul de consultare și ilustrare a impactului acestor reglementări. Kelemen Hunor a declarat că este esențial ca toate deciziile care privesc viitorul financiar al celor care ajung la pensie să fie discutate și concordate cu reprezentanții acestora.
Într-un moment în care perspectiva pensionării devine tot mai aglomerată și complexă, este crucial ca autoritățile să acorde o atenție deosebită inclusiv opiniilor pensionarilor și organizațiilor care îi reprezintă. Durerile economice și incertitudinile legate de sistemul de pensii pot duce la o neîncredere crescută în instituțiile statului, ceea ce ar putea afecta serios viitorul pensiilor private și gradul de confort financiar al pensionarilor.
Astfel, în contextul discuțiilor actuale despre legislația pensiilor private, este clar că trebuie să existe un dialog mai amplu și deschis între autorități, pensionari și organizațiile lor reprezentative. Consultările trebuie să devină o normă, nu o excepție, pentru a recompensa încrederea și a asigura un sistem de pensii echitabil, care să asigure siguranța financiară a tuturor celor care au contribuit la acest sistem. Numai printr-un astfel de angajament comun se poate construi un viitor stabil pentru viitoarele generații de pensionari.
