În ultimele luni, ecranele televizoarelor și paginile publicațiilor au fost invadate de analize care caută să explice de ce partidele suveraniste au obținut rezultate atât de favorabile la alegerile parlamentare și ce factori au contribuit la ascensiunea lui Călin Georgescu, ce a ocupat prima poziție în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale. Se aruncă vina asupra influenței Rusiei, serviciilor secrete, nemulțumirilor populației sau incapacității clasei politice. Și este pe bună dreptate. Cu toate acestea, în mijlocul acestui efort de explicare, abordările care oferă argumente clare și, mai ales, care reușesc să pună în lumină evoluția fenomenului sunt prea puține. Pericolul suveranist nu a apărut anul trecut, iar datele sociologice din 2022 arătau deja că situația la nivelul opiniei publice era îngrijorătoare.
De exemplu, un sondaj realizat de INSCOP în 2022 indica faptul că 68,1% din populație considera că statul sprijină mai mult companiile străine și multinaționalele decât pe cele românești; acest procent a rămas similar în 2024, conform unui sondaj realizat la comanda Funky Citizens (63,8%). Ce ne sugerează aceste date? Că aproape două treimi din populație percep politicile statului în domeniul economic ca fiind discriminatorii față de capitalul autohton, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă major, față de care partidele mainstream ar trebui să caute cu disperare soluții pentru a schimba percepția publicului. Totuși, din nou, cei mai activi se dovedesc a fi reprezentanții curentului suveranist, care invocă boicotarea supermarketurilor, în timp ce oficialii guvernului sunt prinși în aceleași discuții birocratice ce au consolidat în ultimii ani concepția că statul român susține interesele economice ale străinilor în detrimentul celor autohtone.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens s-a desfășurat în perioada 16 – 23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), având un eșantion multistadial stratificat de 1000 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate a României, cu vârste de 18 ani și peste. Eroarea maximă acceptată a datelor este de ± 3.1 %, cu un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021 și ianuarie 2022 au fost extrase din studiul intitulat “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
