Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a reacționat ferm la concertul trupei Morandi, care a avut loc pe 7 august în Sukhumi, capitala regiunii Abhazia, recunoscută internațional ca teritoriu al Georgiei, dar care funcționează ca o entitate separată. Această regiune a declarat unilateral independența față de Georgia, însă nu beneficiază de recunoașterea internațională, fiind controlată de autorități separatiste susținute de Federația Rusă.
În cadrul unui comunicat oficial, MAE a subliniat angajamentul României de a nu recunoaște Abhazia și a reafirmat susținerea sa pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei. Această poziție este reprezentativă pentru politica externă românească și subliniază respectul față de normele internaționale și legalitatea teritorială.
Trupa Morandi, care s-a înființat în 2004 și a câștigat popularitate în România și în alte țări, a inclus Abhazia în turneul său, programând și concerte în Rusia și Belarus. Recent, Randi, unul dintre membrii formației, a explicat decizia de a concerta în aceste locații controversate ca având la bază dorința de a promova un mesaj de iubire și toleranță. El a subliniat că muzica poate fi un „pont” între culturi și națiuni, chiar și în fața unor tensiuni politice. Însă, acest argument a stârnit controverse, având în vedere contextul geopolitic actual și percepția publicului asupra implicării artistice în regiunile conflictuale.
Într-un climat în care mulți artiști internaționali au evitat să susțină concerte în Rusia de la invazia Ucrainei din 2022, activitatea trupei Morandi a fost primită cu neplăcere de către diverse categorii de public și oficiali. Cei care critică turneul subliniază că alegerea acestor locații pentru concerte ar putea fi interpretată ca o formă de validare a regimurilor de facto din aceste regiuni. Această situație este amplificată de preocupările legate de influența Rusiei în astfel de contexturi și de provocările cu care se confruntă valorile democratice.
MAE a reiterat, prin această reacție, importanța respectării suveranității statelor și a accentuat că orice activitate care ar putea fi văzută ca o formă de sprijin pentru regimurile separatiste este inacceptabilă. De asemenea, este esențial ca artiștii să fie conștienți de impactul pe care acțiunile lor îl pot genera la nivel internațional și de mesajul pe care îl transmit prin alegerea locatiilor pentru spectacole.
În concluzie, reacția MAE la concertul Morandi reprezintă o reafirmare a poziției României în raport cu problemele de suveranitate și integritate teritorială, demonstrând că, în ciuda dorinței de a promova mesaje de unitate și toleranță, responsabilitatea culturală și politică a artiștilor trebuie recunoscută și respectată.
