Conform datelor furnizate de platforma ENTSO-E, România a înregistrat, miercuri, un consum de energie electrică care a fost aproape de maximum prognozat, cu valori atingând un surplus de până la 230 MW față de estimările anterioare. Totuși, consumul a scăzut ulterior cu aproximativ 500 MW, ceea ce reflectă o fluctuație în cererea de energie.
Pragul maxim estimat pentru acea zi a fost de 7.060 MW, prognozat pentru ora 19:45, când cetățenii români își activează adesea diverse aparate din gospodării. Se preconizează o creștere și mai semnificativă a consumului în zilele următoare, cu estimări de 7.250 MW joi și 7.200 MW vineri. Această tendință de creștere subliniază importanța monitorizării continue a resurselor energetice, având în vedere fluctuțiile cererii.
Comparativ cu săptămânile anterioare, consumul de energie electrică s-a situat la valori mai scăzute, cel mai ridicat consum înregistrat recent fiind de 7.707 MW pe 5 august. În perioada 13-18 august, consumul a fost predominant sub predicții, cu excepția zilei de 17 august, când a avut loc o creștere neașteptată. Această disparitate subliniază necesitatea de a analiza mai atent factorii care contribuie la variațiile cererii de energie.
Pentru finalul anului, prognozele indică un vârf estimat de 8.432 MW, ceea ce ar marca un record istoric pentru România în ceea ce privește consumul de energie. Aceasta este o dezvoltare semnificativă, având în vedere că România se află în continuare într-o stare de alertă energetică din 1 august, din cauza închiderii unității nucleare de la Cernavodă și a reducerii producției din hidrocentrale. Premierul interimar a declarat că deficitul energetic este acoperit printr-o combinație de surse, inclusiv importuri de energie din alte țări.
În noaptea de miercuri, la ora 21:05, România a raportat un consum de 6.959 MW și o producție de 5.088 MW, ceea ce a generat o necesitate de import de 1.870 MW, conform datelor în timp real oferite de Transelectrica. Această situație evidențiază complexitatea managementului energetic din România, care depinde atât de resursele interne, cât și de cele externe.
Principalele surse de producție de energie electrică în acea seară au fost:
– Hidro: 32,85% (1.648 MW)
– Hidrocarburi: 29,19% (1.464 MW)
– Cărbune: 24,32% (1.220 MW)
– Instalații de stocare: 9,79% (491 MW)
– Eolian: 2,93% (147 MW)
– Biomasă: 1,20% (60 MW)
– Nuclear: 0% (0 MW)
– Fotovoltaic: -0,28% (-14 MW)
Această distribuție a surselor de energie este esențială pentru a înțelege diversificarea și dependența energetică a României, într-un context global în care tranziția către surse de energie mai sustenabile devine tot mai importantă.
