Conform unei analize realizate de Monitorul Social, utilizând date de la Eurostat din 2025, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale. Numai 31,84% din populație posedă abilități digitale de bază sau avansate. Aceasta este o situație îngrijorătoare, având în vedere că România a făcut progrese considerabile în accesul la internet. Conectivitatea la internet a atins un nivel de 95,47% în gospodării, depășind ușor media Uniunii Europene, care este de 94,76%. Cu toate acestea, competențele digitale nu au evoluat în aceeași direcție.
Utilizarea internetului a crescut semnificativ în România în ultimii ani. Procentul persoanelor care s-au conectat la internet a ajuns la 93,15% în 2025, comparativ cu 78,46% în 2020. Totuși, chiar și cu această creștere, există o pondere de 4,91% dintre români care nu au utilizat niciodată internetul. Această diferență între accesul la internet și competențele digitale sugerează o problemă structurală care necesită atenție urgentă.
Comparativ cu alte țări, România se află într-o poziție defavorabilă. Cele mai ridicate competențe digitale sunt observate în țări precum Ţările de Jos, Irlanda și Danemarca, care beneficiază de un sistem educațional și de formare profesională bine structurat, axat pe abilitățile digitale. În contrast, Bulgaria, Slovenia și Letonia se află, de asemenea, la coada clasamentului, subliniind o problemă regională care afectează mai multe state est-europene.
Competențele digitale sunt esențiale în societatea contemporană, deoarece acestea sunt evaluate pe baza activităților desfășurate online. Aceste activități includ căutarea informațiilor, comunicarea eficientă, crearea de conținut digital, asigurarea securității online și abilitatea de a rezolva problemele care pot apărea în mediul digital. Fără aceste competențe, indivizii pot fi excluși de la numeroase oportunități în termeni de educație, locuri de muncă și integrare socială.
Pentru a îmbunătăți această situație, este esențial ca România să investească în educație și formare profesională în domeniul competențelor digitale. Proiectele de educație care vizează tinerii și adulții trebuie să devină o prioritate, integrând cursuri de formare în școli, universități și centre comunitare. De asemenea, ar trebui să se dezvolte parteneriate între sectorul public și cel privat pentru a sprijini inițiativele de formare și pentru a asigura resursele necesare.
În concluzie, deși România a avansat în ceea ce privește accesul la internet, există o nevoie urgentă de a aborda deficitul de competențe digitale. Acest lucru va ajuta nu doar la integrarea României în piața unică digitală europeană, ci și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
