Unsprezece organizații reprezentative ale comunității italiene din România își exprimă dezacordul față de acțiunea în instanță inițiată de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) împotriva decretului prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan ca premier. Procesul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 22 septembrie, iar primul termen judiciar este programat pentru 28 septembrie.
Semnatarii acestei declarații afirmă că RO.AS.IT. are dreptul de a-și exprima opiniile și că reprezintă minoritatea italiană în Parlamentul României. Totuși, aceștia subliniază că RO.AS.IT. nu poate sa emită judecăți sau să vorbească în numele întregii comunități italiene din România. Aceștia resping, de asemenea, orice încercare de a transforma poziția asociației într-o viziune colectivă care să reflecte întregul spectru al comunității.
Într-o declarație oficială, reprezentanții organizațiilor afirmă că prezența italiană în România cuprinde o varietate de categorii, inclusiv cetățeni de origine italiană, români cu rădăcini italiene, antreprenori, profesioniști, familii și membri ai mediului academic și cultural. Aceste organizații consideră desemnarea premierului ca fiind parte a unui proces constituțional și instituțional, subliniind că nu intenționează să se amestece în politica internă a țării. Cu alte cuvinte, ei susțin că procesul de desemnare a premierului ar trebui să rămână o chestiune decizională care aparține exclusiv structurilor statului român.
RO.AS.IT., care este condusă de deputata Ioana Grosaru, a cerut anularea Decretului 770/2026. Această organizație își desfășoară activitatea ca o entitate de utilitate publică, fiind fondată în 1993 și beneficiază de finanțare din fonduri publice. De asemenea, are un mandat constituțional garantat, ce îi oferă dreptul de a avea un deputat care să o reprezinte în Parlament, în numele minorității italiene.
Este important de menționat că prin astfel de acțiuni legale, RO.AS.IT. nu face decât să creeze un conflict în interiorul comunității italiene din România, ceea ce contravine unității și coeziunii dorite de organizațiile semnatare. Acestea din urmă nu doresc decât să sublinieze diversitatea și pluralitatea opiniilor din cadrul comunității italiene, un aspect crucial pentru o dezbatere sănătoasă și constructivă.
Astfel, apelează la respectarea pluralismului și a diversității de opinii, insistând asupra necesității unei colaborări și comunicări deschise între toate organizațiile şi membrii comunității. În concluzie, comunitatea italiană din România se dovedește a fi una diversă, unde nu există o singură voce reprezentativă, ci un ensemble de perspective și interese care trebuie luate în considerare.
