La 14 octombrie, Uniunea Europeană a semnat un protocol adițional la Convenția de la Varșovia a Consiliului Europei, un pas important pentru consolidarea cooperării internaționale în domeniul recuperării activelor provenite din infracțiuni. Acest protocol extinde instrumentele disponibile autorităților în ceea ce privește identificarea, înghețarea, confiscarea, administrarea și distribuirea acestor active. Semnarea acestui acord preconizează o îmbunătățire semnificativă a colaborării între autoritățile judiciare și unitățile de informații financiare, precum și un schimb mai eficient de informații.
Cu toate acestea, este esențial de subliniat că semnarea protocolului nu conferă aplicabilitate imediată noilor reglementări. Procesul de ratificare necesită aprobarea formală a UE, consimțământul Parlamentului European și, în cele din urmă, ratificările necesare din partea statelor semnatare pentru a intra în vigoare. Protocolul va deveni efectiv doar după ce cinci dintre semnatari, inclusiv cel puțin trei state membre ale Consiliului Europei, își exprimă acordul de a fi obligați de termenii acestuia.
Protocolul actualizează și completează instrumentele existente pentru combaterea spălării banilor, confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, având în vedere că mediul criminal și structurile financiare au evoluat semnificativ în ultimele două decenii. Oferind măsuri mai eficiente de confiscare și mecanisme de identificare a bunurilor, protocolul se axează și pe administrarea activelor confiscate pentru a preveni pierderea valorii acestora pe parcursul procedurilor legale.
Un alt aspect important al acestui protocol este cooperarea facilitată între birourile de recuperare a activelor și autoritățile judiciare, astfel încât informațiile și datele să fie ușor accesibile. De asemenea, se introduc mecanisme pentru returnarea și împărțirea activelor confiscate, precum și instrumente menite să sprijine unitățile de informații financiare în combaterea spălării banilor.
Extinderea competențelor autorităților în acest domeniu vine, însă, cu garanții și căi de atac pentru persoanele afectate de aceste măsuri. Este fundamental ca drepturile de apărare și procedurile judiciare să fie respectate, având în vedere că confiscarea bunurilor sau înghețarea conturilor pot interfera cu drepturile de proprietate.
Protocolul, adoptat în mai 2026, după negocieri între Comisia Europeană și consiliul de miniștri al Consiliului Europei, reflectă angajamentul Uniunii de a-și îmbunătăți cadrul de cooperare internațional. Semnătura la 14 octombrie, în orașul Strasbourg, a fost un moment crucial, însă este important de menționat că aceasta nu înseamnă automat ratificarea.
UE beneficiază deja de o directivă adoptată în 2024 care vizează recuperarea și confiscarea activelor, dar protocolul propus extinde operațiunile de cooperare la nivel internațional, inclusiv cu statele din afara Uniunii Europene. Este o reacție la necesitatea urgentă de a diminua discrepanțele între profiturile generate de criminalitate și capacitatea autorităților de a le recupera. Acest lucru subliniază provocările continue pe care le reprezintă mutarea banilor peste granițe, care pot îngreuna procesul de confiscare efectivă.
Semnarea protocolului reprezintă, așadar, o oportunitate pentru Uniunea Europeană de a-și întări angajamentele internaționale în combaterea criminalității transfrontaliere, chiar dacă efectele concrete se vor putea evalua doar după ratificare.
