Guvernul condus de Niculescu își stabilește un obiectiv ambițios: reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la sub 3% până în 2030. Acest plan este esențial pentru închiderea procedurii de deficit excesiv și este detaliat în programul de guvernare prezentat Parlamentului. Pentru a atinge acest target, executivul va implementa măsuri care vizează limitarea cheltuielilor guvernamentale, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor publice.
Estimările oficiale sugerează că deficitul va ajunge la aproximativ 6% din PIB până la finalul anului 2026 și 3,2% în 2029, în contextul unui plan de consolidare fiscală ce se va desfășura în perioada 2027-2028. Această consolidare va implica o evaluare riguroasă a programelor publice și reorganizarea structurilor administrației centrale și locale pentru a eficientiza cheltuielile.
Printre măsurile propuse se numără comasarea agențiilor cu atribuții similare, ocuparea selectivă a posturilor vacante și centralizarea procesului de achiziții publice. Impactul anticipat este semnificativ; cheltuielile de personal ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, în timp ce asistența socială va fi menținută sub un plafon de 12,2% din PIB, asigurându-se astfel sustenabilitatea bugetului.
Pe lângă gestionarea cheltuielilor, guvernul își propune să îmbunătățească veniturile prin măsuri concrete. Acestea includ combaterea evaziunii fiscale și recuperarea arieratelor. De asemenea, autoritățile estimează un decalaj de TVA de aproximativ 30%, iar reducerea acestui gap va avea un impact pozitiv asupra bugetului. Executivul va garanta, în același timp, rambursări mai rapide pentru contribuabilii care respectă legea, printre care se numără și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 ianuarie 2027.
Un alt pilon important al acestui program de guvernare îl reprezintă investițiile. Guvernul va direcționa resursele către proiecte strategice în domeniul infrastructurii, energetic și sănătății, având în vedere și prioritizarea fondurilor europene. Aceste măsuri sunt absolut necesare, în special având în vedere că cheltuielile cu dobânzile au atins 42,1 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, iar datoria publică a crescut la 60,4% din PIB.
Implementarea acestor măsuri necesită nu doar determinare, ci și un angajament clar din partea tuturor actorilor politici și economici pentru a asigura stabilitatea financiară a țării. Fiecare pas în acest program va contribui la consolidarea încrederii în economia națională și la crearea unui climat favorabil pentru dezvoltare durabilă pe termen lung. Astfel, guvernul Niculescu se angajează să facă față provocărilor economice și să îmbunătățească viața cetățenilor printr-o gestionare eficientă a resurselor.
