România a înregistrat o creștere semnificativă a deficitului public trimestrial ajustat sezonier, ajungând la 9,2% din PIB în al doilea trimestru din 2026, față de 5,5% în primele trei luni ale anului. Conform datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie, acest nivel de deficit este cel mai ridicat din Uniunea Europeană și reflectă o deteriorare de 3,7 puncte procentuale în comparație cu trimestrul anterior. În contrast, media deficitului în Uniunea Europeană a fost de 3,5%, iar în zona euro de 3,3%.
Deficitul de 9,2% reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile administrațiilor publice pentru trimestrul respectiv, raportată la PIB-ul trimestrial, și este ajustat pentru variațiile sezoniere. Este important să nu se confunde acest deficit trimestrial cu deficitul anual de 7,8% înregistrat pentru întregul an 2025, care a fost și el semnificativ. În 2025, România a avut un deficit anual de aproximativ 149,7 miliarde de lei, rămânând astfel cu cel mai mare deficit anual din Uniunea Europeană, în ciuda unei îmbunătățiri față de 2024, când deficitul a reprezentat 9,2% din PIB.
La sfârșitul lui iunie 2026, datoria publică a României era de aproximativ 1.196,4 miliarde de lei, sau 59,4% din PIB, o creștere cu 26,6 miliarde de lei față de martie, deși raportul datorie/PIB a scăzut. Aceasta sugerează că, deși datoria nominală a crescut, economia a evoluat într-un mod care a permis o reducere a procentului datoriei în raport cu PIB-ul.
Consiliul Uniunii Europene a solicitat României corectarea deficitului excesiv până în 2030. Plafonul de creștere a cheltuielilor nete a fost stabilit la 2,6% pentru 2026, însă este important de subliniat că aceasta nu reprezintă o țintă de deficit. Procedura privind deficitul excesiv este momentan suspendată, dar nu închisă, iar monitorizarea este continuă.
Deficitul trimestrial ajustat sezonier nu trebuie confundat cu deficitul acumulat în primele șase luni ale anului și nu reprezintă o prognoză pentru întregul an. Datele referitoare la deficitul neajustat pentru al doilea trimestru arată o valoare de 7,8%, față de 5,7% în aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reflectă o potențială înrăutățire a situației financiare a României și a cerințelor de ajustare economică în contextul regulilor europene, care se bazează pe parametrii de 3% pentru deficitul anual și 60% pentru datorie.
În concluzie, situația financiară a României în al doilea trimestru din 2026 subliniază necesitatea unei atenții sporită în gestionarea cheltuielilor publice și consolidarea veniturilor, pentru a se alinia mai bine cu cerințele europene. Deteriorarea deficitului semnalează provocări economice semnificative care vor influența politica fiscală în anii următori. Monitorizarea atentă și măsurile eficiente sunt esențiale pentru a evita repercusiuni suplimentare în planul finanțelor publice.
