Fostul premier Ilie Bolojan a exprimat recent că hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la eșalonarea plăților restanțelor salariale ale magistraților întărește poziția sa în controversa cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Într-o postare publicată joi seară, Bolojan, care este și liderul Partidului Național Liberal (PNL), a cerut actualului Guvern, condus de Luca Niculescu, să rezolve situația sumelor estimate a se ridica la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Decizia CEDO a fost una importantă, respingând cererile formulate de cinci judecători și foști judecători din România. Curtea a constatat că, având în vedere contextul economic excepțional, eșalonarea plăților nu a constituit o violare a drepturilor acestor reclamanți. În plus, CEDO a subliniat riscul potențial al apariției unor conflicte de interese în procesele care vizează drepturile salariale ale magistraților, un aspect care a fost luat în considerare în evaluarea situației.
Bolojan a argumentat că plata imediată a sumelor restante ar reprezenta o povară „imorală” pentru bugetul național. În viziunea sa, instanțele nu ar trebui să aibă atributul de a decide prioritățile financiare ale statului, având în vedere că acest lucru ar putea genera implicații serioase pe termen lung asupra resurselor financiare ale țării. De asemenea, liderul PNL a invocat observațiile CEDO legate de conflictele de interese, întărind astfel argumentul său împotriva plății imediate a restanțelor salariale.
Deși decizia CEDO a oferit o claritate în ceea ce privește procesul de eșalonare, este important de menționat că aceasta nu anulează hotărârea definitivă a ÎCCJ care obligă Guvernul să asigure finanțarea necesară pentru plățile ce trebuie efectuate până în 2026. Această distincție este esențială: CEDO a analizat legalitatea eșalonării plăților, în vreme ce ÎCCJ s-a concentrat asupra obligației statului de a respecta un anumit calendar în ceea ce privește aceste plăți.
Astfel, situația rămâne complexă. Pe de-o parte, decizia CEDO oferă o formă de susținere pentru abordarea Guvernului în ceea ce privește eșalonarea plăților, în condițiile unui context economic greu încercat. Pe de altă parte, obligațiile stabilite de ÎCCJ trebuie respectate, ceea ce complică perspectivele financiare ale Executivului. În concluzie, Bolojan îndeamnă la urgentarea unei soluții din partea Guvernului, subliniind complexitatea acestei situații și necesitatea unei gestionări prudente a resurselor financiare ale statului român.
