Serviciile de informații din Europa sunt în alertă după o serie de amenințări false cu bombă care au avut loc în prima săptămână a lunii noiembrie 2026, amenințări ce par a fi orchestrate cu scopul de a provoca panică și destabilizare. Aceste incidente, care au dus la evacuarea unor redacții de știri și la perturbarea zborurilor în diferite țări europene, sunt investigate ca fiind posibile acțiuni de război hibrid, având în vedere contextul geopolitic tensionat dintre Rusia și Occident.
Un exemplu notabil al acestor amenințări a fost expedierea de e-mailuri de intimidare către mai multe instituții media din Irlanda și Bulgaria, pe 3 noiembrie 2026. Aceste mesaje au fost semnate de un individ care s-a prezentat sub numele de „Mikhail Andropov”, un nume simbolic, care evocă figura unui fost lider sovietic, ceea ce poate avea rolul de a intensifica teroarea așteptată. Televiziunea publică irlandeză, RTE, a reacționat rapid, evacuându-și sediul și suspendând emisia pentru a asigura siguranța angajaților și a vizitatorilor. Postul bulgar Nova TV a primit, la rândul său, un mesaj intitulat „Mesaj către Occident”, care avertiza asupra unor atacuri imediate împotriva transportului aerian și terestru.
În acea săptămână tumultoasă, amenințările s-au extins, vizând diverse companii aeriene și aeroporturi din multiple țări europene. Marți, aproximativ șase zboruri au fost afectate, iar de joi numărul acestora a crescut semnificativ, depășind 24. Ca urmare, unele aeronave au fost nevoite să își schimbe rutele, să aterizeze la destinații neașteptate sau să fie escortate de avioane de vânătoare pentru a asigura siguranța zborului. Un exemplu concret este un zbor Wizz Air care, pe ruta Praga – Roma, a fost deviat către Veneția din motive de securitate.
Autoritățile europene analizează cu mare seriozitate aceste amenințări, suspectând posibila implicare a activiștilor pro-Kremlin sau a unor grupuri de hackeri care ar putea acționa în numele Rusiei. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a confirmat o implicare directă a serviciilor de informații ruse. O altă ipoteză sugerată de experți este că cei care au inițiat aceste amenințări ar putea încerca să inducă în eroare autoritățile sau că motivele lor sunt personale, nu neapărat legate de propaganda de stat.
Serviciile de informații din diverse state europene sunt acum angajate într-o evaluare detaliată a originii acestor mesaje amenințătoare și a măsurilor de coordonare care au stat la baza lor. Într-o lume în care amenințările hibrid au devenit un instrument din ce în ce mai folosit de diverse entități statale și non-statale, acest incident subliniază vulnerabilitățile cu care se confruntă societățile europene și necesitatea întăririi securității naționale.
