Picături nazale pentru Alzheimer, testate cu succes pe șoareci
Cercetători de la Universitatea din Sydney au dezvoltat picături nazale experimentale bazate pe tehnologia ARN mesager (ARNm). Acestea au îmbunătățit memoria șoarecilor în vârstă și au împiedicat declinul cognitiv la animale modificate genetic pentru a reproduce boala Alzheimer. Rezultatele au fost publicate în revista Advanced Science și prezentate miercuri, 18 noiembrie, de The Independent și ScienceAlert. Sâmbătă, 21 noiembrie, studiul a fost preluat și de Mediafax și G4Media.
Cum transformă ARNm nasul într-o sursă de proteine pentru creier
Unul dintre cele mai mari obstacole în tratarea bolilor neurologice este bariera hemato-encefalică, filtrul care protejează creierul și blochează pătrunderea multor medicamente, explică The Independent. Echipa australiană s-a bazat pe legăturile directe dintre cavitatea nazală și creier, care permit accesul la sistemul nervos fără operații sau injecții.
Moleculele de ARNm, ambalate în nanoparticule lipidice, conțin instrucțiunile prin care celulele din nas produc factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF). Această proteină naturală este implicată în supraviețuirea neuronilor și în formarea amintirilor. Niveluri scăzute de BDNF au fost asociate, în studii anterioare, cu îmbătrânirea și cu Alzheimer. Potrivit G4Media, care citează MedicalXpress, ARNm-ul folosit pornește de la platforma vaccinului BioNTech împotriva COVID-19. Platforma a fost adaptată astfel încât să genereze proteine terapeutice, nu un răspuns imunitar.
Diferența față de încercările anterioare ține de durata efectului. BDNF administrat direct pe cale nazală se degradează rapid în mucoasă, iar sprayurile pot livra doar cantități mici, notează ScienceAlert. Prin metoda ARNm, organismul produce singur proteina. Testele de laborator au arătat că aceasta rămâne detectabilă în celule până la patru zile după o singură doză.
Rezultatele pe șoareci, în cifre
- Șoarecii de 18 luni care au primit tratamentul au ajuns la performanțe apropiate de ale celor tineri în testele de memorie, scrie ScienceAlert. Potrivit The Independent și G4Media, probele au urmărit memoria de lucru, orientarea în spațiu și capacitatea de a recunoaște obiecte.
- Creierul lor conținea de 2,4 ori mai multe celule care exprimă doublecortina, un indicator al formării de neuroni noi, față de grupul de control.
- La șoarecii din modelul 5XFAD, primele leziuni cerebrale tipice bolii se pot observa încă de la opt săptămâni de viață, iar problemele de memorie apar de obicei cu circa două luni mai târziu. Cercetătorii le-au administrat câte două doze pe săptămână, din momentul în care apăreau primele modificări. La vârsta la care ar fi trebuit să se instaleze tulburările de memorie, animalele tratate nu dădeau semne de declin cognitiv, potrivit G4Media.
Cercetătorii au observat și o creștere a neurogenezei în hipocamp, regiunea creierului esențială pentru memorie.
O terapie care nu atacă plăcile de amiloid
Tratamentul a protejat funcțiile cerebrale fără să reducă plăcile de amiloid, acumulările de proteine considerate semnul distinctiv al bolii. Este o abordare diferită de cea a terapiilor actuale, axate în mare parte pe eliminarea acestor depozite, a explicat profesorul Greg Neely, coordonatorul laboratorului de la Charles Perkins Centre. El a arătat că ceva mai puțin de o treime dintre bolnavii de Alzheimer nu ajung să dezvolte demență, deși au depozite consistente de amiloid. La aceste persoane, BDNF se găsește în mod natural în concentrații mai mari.
ScienceAlert amintește că mai multe tratamente experimentale au obținut până acum efectul opus: au redus plăcile, dar nu au refăcut funcțiile cognitive. Noua metodă funcționează „nu prin eliminarea plăcilor, ci prin susținerea sănătății, supraviețuirii și conexiunilor dintre neuroni”, a spus Neely. Din acest motiv, autorii văd terapia ca pe o completare a tratamentelor existente, nu ca pe un înlocuitor.
Ce urmează până la testele pe oameni
Cercetarea se află în stadiul preclinic, iar siguranța și eficiența la oameni nu au fost demonstrate. Înaintea studiilor clinice sunt necesare teste suplimentare de siguranță pe animale. Echipa speră ca acestea să înceapă în următorii doi ani, potrivit ScienceAlert și Spotmedia.ro. „Nasul oamenilor este diferit de cel al șoarecilor”, a avertizat Neely.
Autorii spun că aceeași tehnică ar putea fi folosită și pentru alte proteine neurotrofice, precum NGF și GDNF. Autoarea principală a studiului, Maria Bergamasco, a declarat că echipa a vrut să adapteze tehnologia ARNm pentru a livra creierului proteine benefice „într-un mod complet neinvaziv”.
Potrivit G4Media, studiul a fost inspirat de povestirea științifico-fantastică „Flowers for Algernon”, scrisă de Daniel Keyes.
Surse:
- Mediafax – Picăturile nazale experimentale ar putea preveni pierderile de memorie asociate bolii Alzheimer
- The Independent – Experimental nasal drops may prevent Alzheimer’s memory loss
- G4Media – Picăturile nazale ar putea preveni pierderile de memorie
- Spotmedia.ro – Picăturile nazale care au redat memoria la vârsta a treia. O nouă direcție de cercetare pentru Alzheimer
- ScienceAlert – Experimental Nose Drops Restored Fading Memory And Boosted Neuron Growth In Mice
