Recent, o reformă constituțională a fost adoptată în Mexic ca o reacție directă la decizia președintelui american de a include șase carteluri de droguri mexicane pe o listă de organizații considerate „teroriste”. Această măsură a stârnit un val de discuții și controverse atât în Mexic, cât și în Statele Unite, având un impact semnificativ asupra relațiilor bilaterale dintre cele două țări.
În această reformă, care a fost deja aprobată de Senat, se preconizează o serie de modificări ce vizează consolidarea legislației naționale și oferirea de instrumente mai eficiente autorităților mexicane în combaterea crimei organizate. Este o reacție la provocările serioase pe care cartelurile de droguri le reprezintă, nu doar pentru Mexic, dar și pentru statele vecine și, în special, pentru Statele Unite, unde problema traficului de droguri continuă să fie una dintre cele mai mari preocupări de securitate publică.
Reforma trebuie să fie, de asemenea, aprobată de congresele a 17 din cele 32 de state mexicane pentru a intra în vigoare, ceea ce demonstrează că, deși a existat un consensus inițial în rândul legislatorilor, provocările administrative și politice rămân semnificative. Această abordare descentralizată reflectă complexitatea sistemului politic din Mexic și diversitatea regională. Diferitele state pot avea perspective diferite asupra modului în care ar trebui să abordeze problema crimei organizate și a violenței asociate cu aceasta.
Adoptarea acestei reforme vine într-un moment de tensiune crescută între Mexic și SUA, în special din cauza amenințărilor formulate de fostul președinte Donald Trump, care a sugerat impunerea unor taxe de 25% asupra importurilor din Mexic, ca răspuns la fluxurile de droguri care intră pe teritoriul american. În acest context, reforma constituțională trebuie văzută ca o încercare a Mexicului de a răspunde ferm acestor amenințări și de a-și reafirma suveranitatea. Oficialii mexicani subliniază necesitatea de a aborda problema drogurilor nu doar prin prisma atacului direct asupra cartelurilor, ci și prin implementarea unor politice de dezvoltare economică și socială care să reducă atractivitatea ofertelor acestor organizații criminale.
Criticii măsurii, însă, se tem că etichetarea cartelurilor ca organizații teroriste ar putea duce la o militarizare și mai mare a luptei împotriva drogurilor, cu riscuri de escaladare a violenței și încălcărilor drepturilor omului. Aceste îngrijorări sunt susținute de o istorie tumultoasă a războiului împotriva drogurilor în Mexic, care a dus la mii de vieți pierdute și la distrugerea comunităților.
Pe scurt, reforma constituțională adoptată de Mexic ca răspuns la acțiunile Statelor Unite este un pas complex, care reflectă nu doar realitățile interne ale Mexicului, ci și o interacțiune delicată cu politicile externe. Rămâne de văzut cum va influența aceasta echilibrul de putere regional și răspunsurile internaționale la problema traficului de droguri.
