În anul 2024, România a înregistrat o diminuare notabilă a numărului de sesizări depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), ceea ce reflectă o tendință pozitivă în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale. Majoritatea cazurilor considerate de CEDO au fost legate de condițiile de detenție, un aspect care a fost o sursă de preocupare continuă. Autoritățile române au răspuns acestui semnal prin închiderea a 116 cazuri, ceea ce sugerează o reacție mai eficientă și o cooperare mai bună cu organismele internaționale.
Un element important al acestei îmbunătățiri este reprezentat de planurile de acțiune pe care autoritățile române le-au elaborat pentru a îmbunătăți sistemul de justiție și condițiile din închisori. Aceste planuri vizează nu doar modernizarea infrastructurii penitenciare, ci și implementarea de strategii menite să reducă supraaglomerarea din închisori, una dintre problemele cele mai acute cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc.
De asemenea, s-au observat progrese în privința duratei procedurilor judiciare, ceea ce indică o eficiență mai mare în desfășurarea proceselor legale. Această îmbunătățire a timpului necesar pentru rezolvarea cazurilor poate avea un impact semnificativ asupra percepției populației asupra justiției, sporind încrederea cetățenilor în sistemul judiciar. Perspectiva acestora despre accesibilitatea și eficiența justiției se îmbunătățește, ceea ce poate conduce la o cooperare mai bună între cetățeni și instituțiile legale.
Cu toate acestea, deși au fost înregistrate progrese semnificative, problemele persistente fac parte din agenda de reformă a autorităților române. Supraaglomerarea în închisori, în special, rămâne o provocare majoră, care necesită soluții durabile. Această problemă nu doar că afectează condițiile de detenție, ci poate influența și eficiența programelor de reabilitare pentru deținuți, esențiale în procesul lor de reintegrare în societate.
Dificultățile în execuția hotărârilor legale reprezintă un alt aspect care continuă să fie o sursă de îngrijorare. Astfel de probleme sunt adesea întâlnite în cazuri legate de violență domestică și discriminare, unde victimele se confruntă cu obstacole în obținerea justiției. Sistemul judiciar trebuie să dezvolte măsuri mai eficiente care să protejeze drepturile victimelor și să asigure aplicarea întocmai a hotărârilor judecătorești.
În concluzie, pe parcursul anului 2024, România a realizat progrese remarcabile în ceea ce privește reducerea sesizărilor la CEDO și îmbunătățirea condițiilor de detenție. Deși s-au constatat îmbunătățiri în sistemul de justiție și în reducerea duratei proceselor, provocările actuale necesită un angajament continuu din partea autorităților pentru a asigura un sistem judiciar just și eficient pentru toți cetățenii.
