Bugetarii implicați în proiecte de investiții finanțate din fonduri europene și-au exprimat nemulțumirea față de condițiile actuale, având în vedere că sporurile de care beneficiază pot ajunge până la 50%. Această situație a dus la amenințări de protest din partea angajaților, care solicită o revizuire a acestui sistem de recompense.
În acest context, ministrul Dezvoltării a anunțat un nou pachet legislativ care vizează reglementarea sporurilor pentru angajații publici implicați în gestionarea fondurilor europene. Conform noilor propuneri, sporurile vor fi limitate la 40%, ceea ce a stârnit reacții mixed în rândul bugetarilor. Limitarea se va face pe baza evaluării performanței, ceea ce înseamnă că angajații vor trebui să prezinte un raport de progres în ceea ce privește absorbția fondurilor în instituțiile în care activează.
Această abordare are ca scop creșterea responsabilității și a eficienței în utilizarea fondurilor europene, care sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a diverselor proiecte de investiții în țară. Limitarea sporurilor la 40% și condiționarea acestora de performanță vizează stimularea angajaților de a îmbunătăți rezultatele, asigurându-se astfel utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile.
Criticii acestei măsuri argumentează că, deși este important să existe criterii de performanță, limitarea sporurilor la 40% poate descuraja angajații de a se implica în mod proactiv în proiectele care depind de fonduri europene. Aceștia susțin că sporurile mai mari ar putea reflecta mai bine eforturile depuse și ar putea motiva angajații să se dedice mai mult muncii lor. Pe de altă parte, susținătorii noii reglementări consideră că un sistem de recompensare bazat pe performanță va aduce mai multe beneficii pe termen lung, evitând abuzurile sau distribuirea inechitabilă a fondurilor.
De asemenea, ministrul a subliniat că un raport de progres detaliat va fi esențial pentru ca angajații să primească aceste sporuri. Prin urmare, instituțiile vor trebui să colaboreze mai eficient și să își monitorizeze activitatea mai atent. Această măsură are rolul de a genera nu doar responsabilitate financiară, ci și o mai bună coordonare între diversele agenții impliicate în gestionarea fondurilor.
În concluzie, deși noul pachet legislativ propune unele măsuri menite să îmbunătățească absorbția fondurilor europene și să utilizeze resursele într-un mod mai eficient, este clar că reacțiile din partea bugetarilor nu vor întârzia să apară. Așteptările și nemulțumirile lor reflectă complexitatea problemelor întâmpinate în managementul proiectelor de investiții, dar și nevoia de a găsi un echilibru între motivație și responsabilitate. În urma discuțiilor, va fi important ca toate părțile implicate să contribuie la crearea unui sistem mai echitabil și mai eficient pentru gestionarea fondurilor europene.
