Într-un interviu recent acordat Euronews România, Ion Ceban a făcut o serie de declarații remarcabile privind circumstanțele din ziua invaziei Ucrainei. Potrivit acestuia, pe 24 februarie 2022, s-a aflat în Moscova, alături de familia sa, pentru o vacanță care fusese planificată cu mult timp înainte. Această revelație aduce în prim-plan întrebări referitoare la activitățile lui Ceban în acel moment critic.
După ce a aflat despre declanșarea conflictului din Ucraina, Ceban a simțit imperiozitatea de a se întoarce acasă, în Republica Moldova. Substanțial a subliniat că s-a implicat activ în gestionarea situației refugiaților care au început să vină în țară ca urmare a conflictului. Ceban a pus accent pe solidaritatea și sprijinul oferit de autoritățile locale și cetățeni, subliniind că a fost esențial să răspundă prompt cerințelor emergente.
Pe parcursul interviului, Ceban a fost întrebat despre întâlnirile sale cu persoane asociate serviciilor secrete ruse, un subiect care a generat controverse. El a negat cu fermitate aceste acuzații, considerându-le nefondate și nejustificate. Această afirmație vine în contextul unor speculații și investigații recente care sugerează că ar putea avea o „agendă ascunsă”, ceea ce a stârnit suspiciuni asupra intensității legăturilor sale cu Moscova.
Ceban a evitat anterior să dezvăluie detalii despre prezența sa în Moscova în ziua invaziei, alimentând speculațiile din partea opiniei publice și a analiștilor politici. Deși a subliniat că vacanța a fost planificată dinainte, prezența lui în capitala Rusiei în momentul declanșării conflictului a fost interpretată de unii ca o coincidență îngrijorătoare.
Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară profundă, iar Ceban a subliniat eforturile de mobilizare a resurselor necesare pentru a oferi sprijin celor care au fost obligați să-și părăsească căminele. Primarul Chișinăului a vorbit despre nevoia de solidaritate, nu doar la nivel național, ci și internațional, accentuând importanța cooperării cu organizațiile umanității și cu alte state.
Astfel, interviul a adus în discuție nu doar responsabilitățile administrative ale lui Ceban în calitate de primar, ci și provocările legate de poziția acestuia pe terenul politic. În atmosfera tensionată creată de război, percepțiile asupra aleșilor locali se pot schimba rapid, iar Ceban se confruntă acum cu întrebări esențiale despre transparență și integritate.
Pe scurt, declarațiile lui Ion Ceban în interviu reflectă nu doar o realitate politică complicată, ci și un angajament profund față de gestionarea crizei refugiaților, în ciuda speculațiilor care îl înconjoară. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste discuții în termenii percepției publice și ai încrederii în autoritățile moldovenești în contextul geopolitic actual.
