Părerile PNL dintr-un comunicat oficial transmis luni indică faptul că reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan nu va conduce la disponibilizări masive, așa cum s-a discutat în spațiul public. Liberalii afirmă că reducerea efectivă va fi în jur de 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene, adică aproximativ 13.000 de persoane, și nu 25% sau 45%, cum au speculat unii. Partidul accentuează că viitorul coaliției depinde de capacitatea ei de a implementa reforme pentru relansarea economiei.
Situația reală din administrația locală
Conform PNL, numărul maxim de posturi pentru autoritățile locale este corelat cu populația estimată de Institutul Național de Statistică și se ridică la aproximativ 180.000 de funcții. În realitate, organigramele aprobate cumulează aproximativ 158.500 de posturi, ceea ce este cu 23% mai puțin decât plafonul maxim.
Dintre acestea, doar 127.500 sunt în prezent ocupate, dând un grad de încadrare de 68%.
„O reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar produce efect real, fiindcă s-ar referi la posturi care nu există în organigrame sau nu sunt ocupate”, au declarat liberalii.
Care ar fi impactul măsurilor
Potrivit calculelor, pentru ca reducerea să fie simțită în structurile existente, plafonul ar trebui diminuat cu 40%.
„Dacă ajustăm plafonul maxim cu 40%, impactul real ar fi de aproximativ 10% din posturile ocupate, adică în jur de 13.100 de angajați”, se arată în comunicatul PNL.
Partidul consideră că această soluție este echilibrată și ar permite redirecționarea unor fonduri importante către investiții publice.
Cine ar putea fi vizat
PNL estimează că jumătate dintre primării nu vor suferi afectări, având organigrame deja reduse. În celelalte cazuri, restructurările ar putea varia între 1–2% și 20% din personal, în funcție de gradul de ocupare al fiecărei administrații.
De asemenea, liberalii precizează că reforma va institui un sistem de comparație între autorități, forțând administrațiile locale să își adapteze structura la dimensiunea și nevoile comunităților similare.
„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este pur și simplu de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate implementa astfel de reforme structurale simple, cum ar putea să își propună alții cu impact mai mare?”, au transmis reprezentanții PNL.
Tensiuni în coaliție
Reforma administrației locale face parte din „pachetul 2” de măsuri prin care Guvernul Bolojan își propune reducerea deficitului bugetar. Dintre cele șase proiecte legislative anunțate, cinci sunt așteptate să fie asumate în Parlament în această săptămână.
Cu toate acestea, actul normativ referitor la reorganizarea administrației locale a fost amânat după o ședință tensionată a coaliției de duminică. Premierul Ilie Bolojan a menționat că, dacă legea nu este adoptată până la 15 septembrie, ia în considerare demisia.
În comunicatul transmis, PNL subliniază că stabilitatea coaliției depinde de implementarea unor reforme concrete și eficiente: „Vom face parte doar dintr-o coaliție capabilă să mențină țara pe linia de plutire și să o realanseze economic. Altfel….”
