Recent, premierul Ilie Bolojan a stârnit controverse prin declarațiile sale privind necesitatea creșterii vârstei de pensionare, argumentând că o astfel de măsură ar fi esențială pentru a preveni nesustenabilitatea sistemului de pensii din România. În fața acestei propuneri, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a ripostat vehement, afirmând că o astfel de idee este total inacceptabilă. Budăi a subliniat că nu se poate discuta despre majorarea vârstei de pensionare fără a lua în considerare condițiile concrete de viață ale populației.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat că Executivul nu intenționează să abordeze subiectul creșterii vârstei de pensionare, ceea ce sugerează o poziție destul de stabilă din partea Guvernului vizavi de această temă sensibilă. Budăi a reamintit că, în prezent, vârsta de pensionare este deja fixată la 65 de ani și a subliniat inechitățile existente în sistem, în special în contextul speranței de viață sănătoasă în România, care este estimată la aproximativ 59-60 de ani.
Acest aspect este esențial în discuția despre pensii și vârsta de pensionare, pentru că, în cazul în care majoritatea cetățenilor nu ajung să beneficieze de o perioadă considerabilă de pensionare, creșterea acestei vârste ar fi ineficientă și poate chiar dăunătoare. Budăi a remarcat că este crucial să se analizeze și să se îmbunătățească sănătatea populației înainte de a se lua în considerare o astfel de schimbare legislativă. Creșterea speranței de viață sănătoasă ar trebui să fie o prioritate, astfel încât oamenii să poată lucra mai mult și să se bucure de o pensionare activă.
În plus, se impune o discuție mai largă despre condițiile de muncă ale românilor, având în vedere că multe categorii profesionale se confruntă cu stres ridicat și risc profesional crescut. Aceste realități trebuie integrate în orice reformă a sistemului de pensii. Marius Budăi a evidențiat că prioritatea nu trebuie să fie schimbarea vârstei de pensionare, ci crearea unui mediu de lucru care să asigure sănătatea și bunăstarea cetățenilor.
În acest context, este important ca decidenții să lucreze nu doar la nivelul legislativ, ci și să dezvolte strategii care să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă și a sistemului de sănătate. Dialogul social și parteneriatele cu organizațiile de muncă pot fi de asemenea esențiale pentru a găsi soluții viabile care să sprijine atât sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, cât și binele cetățenilor.
În concluzie, creșterea vârstei de pensionare nu este o soluție sustenabilă pe termen lung, fără o atenție acordată sănătății populației și condițiilor de muncă. România trebuie să își concentreze eforturile pe creșterea calității vieții, înainte de a lua măsuri radicale care ar putea afecta cei mai vulnerabili membri ai societății.
