Decizia recentă de a revizui structura de compensare a directorilor din Romsilva a fost generată de numeroasele critici în legătură cu sumele exorbitante acordate acestora. În ultimii doi ani, s-au cheltuit aproximativ 1 milion de euro pentru remunerația a doar 13 directori, ceea ce a stârnit indignarea opiniei publice și a specialiștilor din domeniu. Această situație a dus la o presiune crescândă asupra conducerii Romsilva pentru a lua măsuri corecte și transparente.
Buzoianu, un expert recunoscut în managementul resurselor forestiere, a subliniat importanța reformei Romsilva, argumentând că o gestionare mai eficientă a pădurilor din România nu poate fi realizată fără o revizuire a politicilor interne și a modului de remunerare a celor care conduc această instituție. El consideră că sumele uriașe cheltuite pe salariile directorilor ar putea fi direcționate spre proiecte mai benefice pentru mediu și comunitate, cum ar fi reîmpădurirea, conservarea biodiversității și promovarea utilizării sustenabile a resurselor forestiere.
Pe lângă criticile legate de salarii, Buzoianu a evidențiat și necesitatea optimizării proceselor interne ale Romsilva. Conducerea organizației ar trebui să se concentreze pe un management mai responsabil și transparent, în care deciziile financiare să fie justificate și să reflecte realitățile economice ale țării. Forțele de muncă din domeniul silviculturii sunt esențiale pentru sănătatea pădurilor, iar salariile angajaților de rând ar trebui să fie prioritizate, având în vedere că aceștia sunt cei care lucrează efectiv în teren.
Reforma Romsilva ar putea include și adoptarea unui sistem de evaluare a performanței care să monitorizeze eficiența activităților desfășurate, precum și impactul acestora asupra mediului. Un astfel de sistem ar putea contribui la o mai bună alocare a resurselor și la creșterea gradului de responsabilitate a conducerii. Totodată, ar fi util să existe mecanisme de feedback din partea comunităților locale, astfel încât Romsilva să se poată adapta mai bine nevoilor și cerințelor cetățenilor care depind de păduri.
În concluzie, reforma Romsilva este o necesitate urgentă pentru a asigura un management durabil al pădurilor din România. Criticile referitoare la salariile directorilor subliniază problemele de fond ale organizației, iar o revizuire a structurii de compensare, împreună cu o mai bună organizare internă, ar putea conduce la o gestionare mai responsabilă și eficientă a resurselor forestiere. Aceasta nu doar că ar îmbunătăți imaginea instituției, dar ar aduce și beneficii pe termen lung pentru mediu și comunitățile locale, contribuind astfel la un viitor mai verde și mai sustenabil.
