Pe 22 septembrie 2026, a fost semnat un acord între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, având ca scop extinderea cooperării militare în Arctica. Acordul prevede extinderea activităților militare americană de la baza de la Pituffik, precum și stabilirea de noi zone de apărare în Narsarsuaq și Mestersvig. Totuși, intrarea sa în vigoare depinde de finalizarea procedurilor parlamentare din Groenlanda și Danemarca, urmate de o notificare diplomatică din partea SUA.
Parlamentul Groenlandei, cunoscut sub numele de Inatsisartut, a început să examineze acest acord, desfășurând prima lectură pe 12 octombrie. Documentul a fost apoi trimis la Comisia pentru afaceri externe și securitate, iar a doua lectură este programată pentru 3 noiembrie. Este demn de menționat că semnarea acordului nu finalizează procedura de intrare în vigoare; aceasta rămâne sub rezerva aprobărilor necesare.
Un aspect important al acestui acord este că el limitează anumite investiții în sectoare sensibile și prevede obligații de apărare în eventualitatea unei posibile independențe a Groenlandei. Autoritățile locale pun accent pe protejarea comunităților și promovarea oportunităților pentru furnizorii groenlandezi. Partidul Naleraq a solicitat organizarea unui referendum pe acest subiect, exprimând îngrijorări legate de absența unor plăți fixe garantate.
Acordul, semnat la sediul ONU din New York de președintele american Donald Trump, prim-ministra daneză Mette Frederiksen și premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen, modifică și completează cadrul de apărare existent din 1951. De asemenea, acesta reafirmă suveranitatea Danemarcei și dreptul poporului groenlandez la autodeterminare.
Articolul XII din acord stipulează că acesta va intra în vigoare odată cu notificarea diplomatică adresată SUA, confirmând finalizarea procedurilor parlamentare în Groenlanda și Danemarca. Aceasta include și consimțământul Folketingului, parlamentul danez. Data de 3 noiembrie este o etapă cheie în acest proces, dar nu reprezintă, de fapt, data aplicării acordului.
Referitor la prezența militară, acordul permite modernizarea activităților din baza Pituffik, care îndeplinește deja misiuni importante, precum avertizarea asupra lansărilor de rachete. Deși se preconizează extinderea zonelor de apărare la Narsarsuaq și Mestersvig, detaliile specifice ale acestei expansiuni vor fi negociate între părți.
Acordul susține, de asemenea, o implicare sporită a NATO în Arctica, inclusiv în ceea ce privește planificarea și exercițiile militare. Se preconizează că va exista un acces îmbunătățit pentru navele americane, inclusiv submarinelor, în apele teritoriale groenlandeze, cu respectarea tradițiilor și activităților locale, cum ar fi vânătoarea și pescuitul.
O componentă distinctă a acordului se referă la restricțiile privind investițiile în sectoare sensibile. Aceasta vizează investitorii din țări non-NATO și impune limitări în privința accesului la informații de securitate. Acordul nu garantează automat licențe de exploatare pentru companiile americane și nu prevede un termen final, permițând modificări prin consimțământ comun.
Guvernul Groenlandei susține că acest acord va spori participarea locală și protecția mediului, promițând proiecte care să contribuie la economia locală. Totuși, critici ca cei din partiduNaleraq au subliniat necesitatea unui referendum pentru validarea acordului. În acest context, Comisia Europeană a propus recent un pachet de investiții semnificativ, deși acesta nu este legat de acordul militar discutat.
