România detine cele mai mari proporții din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește impactul scumpirii energiei asupra puterii de cumpărare și reducerea cheltuielilor pentru alimente și sănătate. Conform unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI), 80% dintre respondenții români afirmă că creșterea prețurilor energiei le-a afectat semnificativ capacitatea de a-și onora cheltuielile zilnice, în timp ce 55% au redus bugetele destinate alimentelor sau serviciilor de sănătate. Aceste valori sunt cu mult mai ridicate față de media UE, unde 60% din respondenți și 38% au raportat același tip de probleme.
În plus, 76% dintre respondenti consideră că tranziția energetică este o necesitate urgentă. Majoritatea resimt un avantaj clar în prețurile mai stabile sau mai mici ca urmare a acestei tranziții, un beneficiu menționat de 79% dintre participanți. Cu toate acestea, 48% dintre români se așteaptă ca facturile lor de energie să crească, în timp ce doar 23% cred că acestea vor scădea.
Când vine vorba de sursele de energie, răspunsurile românilor sunt evidente. În sondaj, 46% indică energia solară ca fiind prioritară, urmată de energia eoliană (26%) și gazele naturale (24%), cu un contrast semnificativ față de media UE, unde gazele naturale reprezintă doar 10%. Un alt aspect important este că 55% dintre respondenții din România preferă dezvoltarea unei industrii europene de tehnologii curate, chiar dacă aceasta ar putea dura mai mult decât implementarea unor soluții importate.
Sondajul BEI, realizat între 3 și 25 august 2026 pe un eșantion de 23.000 de persoane din UE, a scos la iveală și alte ajustări economice semnificative. Aproximativ 27% din respondenți au raportat că s-au îndatorat sau au amânat plata facturilor la energie, iar 47% au renunțat la vacanțe sau vizite cu mașina, având astfel unele dintre cele mai ridicate rate din UE.
De asemenea, 71% dintre români au spus că schimbările legate de costurile energiei le-au influențat modul de utilizare a mașinii, iar 29% au redus deplasările pentru cumpărături sau activități administrative, ceea ce este în concordanță cu tendințele observate la nivel european.
Pe de altă parte, majoritatea respondenților români, 76%, consideră tranziția energetică ca fiind vitală pentru viitor, iar 79% cred că acest proces va aduce prețuri mai stable și reducerea dependenței de petrolul și gazele importate. Deși poporul român susține aceste inițiative, există o percepție clară privind costurile personale potențiale, ceea ce generează o dualitate între susținerea tranziției energetice și temerile legate de impactul financiar direct.
Specialiștii de la BEI au subliniat că răspunsurile românilor reflectă nevoia acută de o aprovizionare energetică mai bună și de o capacitate internă mai mare de a produce energie curată. Aceasta este o provocare complexă, dar crucială, în contextul economic actual și al înăspririi cerințelor legate de sustenabilitate.
În concluzie, datele sondajului BEI arată că România se confruntă cu reale provocări economice în contextul crizei energetice, însă românii sunt conștienți de nevoia urgentă pentru o tranziție energetică, care este percepută ca cheia pentru un viitor mai stabil din punct de vedere financiar și ecologic. Această dialetică între necesitatea de schimbare și provocările imediate reprezintă un aspect central în agenda socială și economică a României.
