Absența obezității în rândul populației din trecut. În acea perioadă, majoritatea oamenilor aveau o greutate normală, existând un număr foarte mic de persoane obeze.
Dr. Adrian Copcea, expert în diabetologie și nutriție, oferă câteva explicații pentru acest fenomen pe portalul monitorulcj.ro.
Dr. Copcea evidențiază că lipsa alimentelor tip fast food din acele vremuri este un factor important, dar nu singurul. El subliniază că excesele alimentare moderne constituie, de fapt, o cauză majoră a creșterii cazurilor de obezitate.
De asemenea, produsele alimentare din trecut nu erau atât de procesate, iar oamenii preferau mesele gătite acasă, realizând și mai multă activitate fizică comparativ cu prezentul.
Reflectând asupra acelei perioade, dr. Copcea evocă imaginile cozilor la produsele de bază și o dietă mai sănătoasă, bazată pe un consum moderat și pe calitatea superioară a fructelor și legumelor.
În acele vremuri, spune el, oamenii consumau mai puțin, erau mai puțin stresați și petreceau mai mult timp în aer liber, contribuyendo astfel la un stil de viață mai sănătos. De asemenea, interacțiunile sociale frecvente au fost asociate cu longevitatea în numeroase studii.
Medicul Adrian Copcea, specialist în diabetologie și nutriție, detaliază, pentru monitorulcj.ro, adevăratul motiv.
Ce spune medicul Adrian Copcea
Specialistul afirmă că, în mare parte, excesele din alimentația contemporană sunt responsabile de creșterea numărului de cazuri de obezitate.
El subliniază că alimentele nu erau atât de procesate ca în prezent și că oamenii preferau să consume preparate gătite acasă. Totodată, românii fac tot mai puțină mișcare în comparație cu perioada lui Ceaușescu.
„Personal, îmi amintesc bine acea perioadă, inclusiv cozile la lapte, rațiile, pâinea împletită, dulciurile din copilărie (inclusiv pufuleții, pufarinele, bomboanele și chiar glucoza, care era disponibilă sub formă de tablete albe). Comparativ, impresia noastră actuală, și nu cred că ne înșelăm, este că, în ansamblu, mâncam mai sănătos. În aceste condiții, mâncam mult mai des în familie, și mult mai rar pe stradă, iar fructele și legumele ni se păreau cu gusturi mai intense, ceea ce reflectă o calitate superioară. Cu siguranță, «E-urile» erau mai puține, consumând mai multe alimente proaspete decât congelate (iar cele congelate erau foarte bine cunoscute, căci erau preparate pentru iarnă în casele noastre).
În general, mulți au o amintire romantică legată de calitatea alimentelor, dar nu s-a efectuat o analiză științifică. Tot mai intuitiv, fără date concrete, pot spune că consumam mai puțin, eram mai puțin stresați, făceam mai multă mișcare și socializam mai mult (iar socializarea este asociată cu longevitatea în foarte multe cercetări). Eu am crescut pe vremea lui Ceaușescu și eram mereu afară, în aer liber, alături de toți copiii din zonele din jur. Și recunosc, nu îmi mai amintesc foarte bine ce mâncam, mâncarea nu reprezenta o preocupare pentru majoritatea copiilor pe atunci. Era, totuși, o preocupare pentru părinți, care se confruntau cu un acces dificil, ceea ce, pe de altă parte, ducea la multe mese gătite, «economice». Eram cu toții mai slabi, acesta este adevărul, ceea ce sugerează, indirect, că alimentația noastră era mai sănătoasă. Din constrângeri, recunosc, dar asta se întâmpla”, afirmă specialistul.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am colaborat cu mai multe publicații de renume din România.
