Moscova reacționează extrem de vehement la recentele comentarii făcute de oficialii occidentali cu privire la ridicarea restricțiilor ce privesc razele de acțiune ale rachetelor destinate Ucrainei. Președintele Vladimir Putin consideră că această decizie reprezintă o implicare directă a NATO în conflict și amenință cu „măsuri adecvate” din partea Rusiei, în timp ce Donald Trump avertizează că „se joacă cu focul”.
Decizia NATO de a sprijini Ucraina cu arme capabile să atingă ținte în adâncul teritoriului rus, după mai bine de trei ani de război, a generat reacții intense la Kremlin. Restricțiile anterioare care limitau utilizarea armelor la granițele Ucrainei au fost eliminate, ceea ce a fost confirmat de liderii din Germania, Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Această modificare, percepută ca o escaladare semnificativă de către Rusia, a tensionat relațiile dintre Est și Vest la un nou maxim.
Amenințarea lui Putin: „Țările NATO vor fi în război direct cu Rusia”
Președintele rus Vladimir Putin a reacționat cu fermitate, subliniind consecințele directe ale acestei alegeri.
„Dacă într-adevăr își ridică restricțiile în privința razei de acțiune a rachetelor destinate Kievului, țările NATO vor fi în război direct cu Rusia”, a declarat liderul de la Kremlin, într-o afirmație care a avut un impact considerabil la nivel internațional.
Schimbarea de atitudine a fost confirmată și de Cancelarul german Friedrich Merz, într-o dezbatere difuzată de postul public german: „Nu mai există nicio restricție privind raza de acțiune a armelor furnizate Ucrainei, fie din partea britanicilor, fie din partea francezilor, fie din partea noastră sau a americanilor […] Astfel, pot lovi ținte militare rusești mult mai adânc pe teritoriul Rusiei”.
Replica Kremlinului nu a întârziat să vină, calificând decizia drept un act de agresiune: „Această decizie nu ar însemna altceva decât implicarea directă a țărilor NATO […] Ar semnifica că țările NATO ar fi în război cu Rusia”, a subliniat Vladimir Putin, scoțând în evidență gravitatea situației.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că această alegere ar „complica considerabil” orice perspectivă de negociere, adăugând un nou element de îngrijorare în contextul deja tensionat. „O astfel de decizie ar contrazice aspirațiile noastre de a ajunge la o reglementare politică a conflictului […] Este o decizie extrem de riscantă, repet, dacă este accesată”, a declarat Peskov.
UE creează un fond de înarmare de 150 de miliarde de euro
Între timp, Uniunea Europeană a anunțat crearea unui fond de înarmare de 150 de miliarde de euro, destinat consolidării securității europene și sprijinului pentru Ucraina. Această inițiativă evidențiază angajamentul european de a-și îmbunătăți capacitățile de apărare și de a oferi suport substanțial Kievului.
Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare, a reiterat importanța unui sprijin constant pentru Ucraina, argumentând că o Ucraină puternică este esențială pentru obținerea unei păci durabile: „Putin nu își dorește un armistițiu […] O Ucraină mai puternică va facilita obținerea păcii într-un mod mai eficient.”
Trump avertizează Rusia și promit sancțiuni severe
Fostul președinte american Donald Trump a transmis un mesaj ferm către Moscova, avertizând că escaladarea conflictului ar putea avea consecințe severe.
„Ceea ce Vladimir Putin nu realizează este că, dacă nu eram eu, Rusia s-ar fi confruntat deja cu multe probleme […] Se joacă cu focul”, a declarat Trump, sugerând că poziția sa anterioară ar fi putut preveni anumite evoluții.
Trump a mai spus că Putin „a înnebunit complet” și că atacurile asupra civililor sunt complet nejustificate: „Putin omoară inutil o mulțime de oameni […] fără absolut niciun motiv”.
Conform surselor citate de CNN și Wall Street Journal, Trump ia în considerare impunerea unor noi sancțiuni economice severe împotriva Rusiei, în cazul în care va reveni la putere. Acestea ar putea include măsuri precum proiectul legislativ inițiat de mai mulți senatori americani, precum Richard Blumenthal și Lindsay Graham, care vizează impunerea de sancțiuni indirecte, inclusiv taxe de 500% pentru țările care colaborează cu Rusia. Scopul este de a bloca fluxurile economice care susțin războiul și de a exercita o presiune internațională asupra Kremlinului. Această strategie are în vedere izolarea Rusiei și accelerarea încheierii conflictului prin măsuri economice severe.
Conflictul din Ucraina intră, așadar, într-o etapă extrem de delicată, iar reacțiile dure din ambele tabere par a intensifica riscul unei escaladări majore, cu posibile implicații globale.
Absolvent al FJSC în 2014, am colaborat cu mai multe publicații renumite din România.
