Fostul viceprim-ministru al Rusiei și ex-șef al Roskosmos, actual senator Dmitri Rogozin, a postat recent pe platforma sa de Telegram un mesaj provocator la adresa României. Comentariul său a fost cu atât mai ironic cu cât a preluat un articol care relata reacția Ministerului Apărării Naționale al României, care a condamnat acțiunile „iresponsabile” ale Rusiei, după ce o dronă rusească a lovit un bloc de apartamente din Galați, rănind două persoane.
Rogozin și-a orientat criticile către capacitatea de apărare a României, punând în discuție „permeabilitatea” acestui sistem. Deși România dispune de un sistem de apărare integrat în structuri NATO, fostul oficial rus a insinuat că țara este vulnerabilă. El a adus în discuție faptul că România a livrat arme Ucrainei, implicându-se astfel activ în conflictul din vecinătate.
În postarea sa, Rogozin a formulat două întrebări la care a sugerat că românii ar trebui să reflecteze profund. Prima întrebare se concentrează asupra eșecului sistemului antiaerian românesc de a intercepta nu doar un roi de drone, ci o singură dronă „rătăcită”. „Cum se face că apărarea voastră antiaeriană a ratat o dronă? Sunteți mereu atât de vulnerabili?”, a întrebat el. În acest context, a subliniat că proiectul american de apărare strategică antirachetă este implementat pe teritoriul României, menționând că sistemul cuprinde avioane F-16, sisteme radar și rachete antiaeriene, toate conforme cu standardele NATO.
A doua întrebare ridică aspectul implicării României în război. „Nu credeți că, prin livrările de arme către Kiev, v-ați implicat atât de mult în conflict încât reacția voastră față de drona căzută în Galați este un exemplu de ipocrizie?”, a adăugat Rogozin, generând astfel un val de critică și atenție.
Reacția României nu s-a lăsat așteptată. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se va propune adoptarea de sancțiuni împotriva diplomaților ruși, în urma incidentului care a avut loc la Galați. Inițiativa a fost primită cu interes, având în vedere contextul geopolitic tensionat în care se află România.
În plus, au apărut și alte reacții și analize despre incidentul cu drona. De exemplu, un site de știri din Rusia a relatat detaliat despre eveniment, iar Ministerul Apărării Naționale a explicat că drona care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei a fost doborâtă, dar nu și cea care a căzut asupra blocului din Galați. Această diferență a fost interpretată ca un indiciu al capabilităților limitate de apărare ale României.
Întregul incident subliniază complexitatea relațiilor internaționale și provocările la care sunt supuse statele din regiune, în special în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. O astfel de tensiune ar putea influența nu doar politica de apărare a României, ci și percepțiile publicului asupra securității naționale.
