Ilie Bolojan a discutat despre momentul în care România ar putea adopta euro, subliniind de ce acest obiectiv pare nerealist în viitorul apropiat. Comentariile sale vin în contextul în care Bulgaria a făcut deja pasul în zona euro, iar România nu are un calendar clar pentru abandonarea leului.
Premierul a fost întrebat despre acest subiect după întâlnirile cu cancelarul german, iar răspunsul său a fost clar. Conform lui Ilie Bolojan, România nu îndeplinește în prezent criteriile necesare pentru adoptarea euro, principala problemă fiind deficitul bugetar.
Bolojan a explicat că Bulgaria a intrat în zona euro deoarece a respectat criteriile fiscale, în special cele legate de deficit. În contrast, România a avut un dezechilibru bugetar semnificativ în ultimii ani.
„Bulgaria îndeplinește cerințele legate de deficit. Până nu scădem sub 3% în deficit, trecerea la euro nu va fi pe agendă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a amintit că România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Acest nivel este semnificativ peste pragul necesar pentru a adera la zona euro, arătând că România are un parcurs lung înainte de a putea discuta despre schimbarea monedei naționale.
Pentru acest an, Guvernul urmărește reducerea deficitului la aproximativ 6,2-6,3%. Chiar și așa, acest nivel va fi peste limita de 3% necesară pentru adoptarea euro. Autoritățile speră ca România să ajungă la pragul de 3% abia în 2030.
În aceste condiții, mesajul lui Ilie Bolojan este că plățile în lei vor persista pentru o perioadă mai lungă. România nu are, în prezent, o dată oficială pentru adoptarea monedei euro, iar discuțiile pe acest subiect nu pot fi prioritizate atâta timp cât criteriile economice nu sunt respectate.
Adoptarea euro implică diverse condiții, inclusiv stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Deficitul bugetar este un criteriu esențial, iar România trebuie să arate că poate gestiona cheltuielile publice și menține o economie echilibrată.
În timp ce România amână acest moment, Bulgaria a devenit oficial al 21-lea membru al zonei euro. Țara vecină a renunțat la leva și a adoptat moneda unică europeană, la aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. Această tranziție a fost subliniată de autoritățile bulgare ca un pas major în integrările europene.
Totuși, trecerea Bulgariei la euro nu a fost lipsită de polemici. În societatea bulgară, unele voci au criticat lipsa unui referendum și au acuzat clasa politică de lipsă de transparență. Cu toate acestea, Bulgaria a reușit să îndeplinească cerințele tehnice și economice necesare pentru a adera la zona euro.
În ceea ce privește România, discuția rămâne una de perspectivă. Autoritățile trebuie să reducă deficitul, să stabilizeze finanțele publice și să recâștige credibilitate economică înainte ca adoptarea euro să devină un obiectiv concret. Până atunci, românii vor continua să utilizeze leul, iar adoptarea euro pare, cel puțin pentru moment, un obiectiv amânat până la sfârșitul deceniului.
