România a votat recent în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU intitulată „Correct the Map”, care a fost adoptată pe 4 septembrie și a obținut un total de 164 de voturi pentru. Această inițiativă are ca scop promovarea unor hărți care reflectă mai precis dimensiunile continentelor. Ministrul interimar de Externe al României, Oana Țoiu, a comunicat prin intermediul platformei X că hărțile au un impact semnificativ asupra percepției și înțelegerii pe care o avem despre lume.
Rezoluția a fost propusă de Togo, beneficiind de suportul Uniunii Africane, și pledează pentru renunțarea treptată la proiecția Mercator, care a fost utilizată timp de aproape 500 de ani. Această proiecție a fost, de-a lungul decadelor, standardul pentru reprezentările geografice, însă ridică întrebări legate de acuratețea dimensiunilor continentelor. De exemplu, pe hărțile realizate conform acestei proiecții, Groenlanda și Africa par a avea dimensiuni comparabile, deși Africa este, în realitate, de aproximativ 14 ori mai mare. Proiecte alternative, cum ar fi modelul Equal Earth, dezvoltat în 2018, promit o reprezentare mai corectă a dimensiunilor reale ale continentelor și este adoptat ca o opțiune viabilă.
Un aspect controversat al acestei rezoluții este abținerea Ucrainei, împreună cu alte țări, cum ar fi Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia. Motivația lor constă în faptul că această nouă hartă prezintă Crimeea într-o nuanță diferită de restul Ucrainei, o alegere criticată de Kiev, în contextul anexării ilegale a peninsulei de către Rusia în 2014. Aceasta abținere subliniază complexitățile geopolitice ce înconjoară problema teritorială a Crimeei și impactul pe care adoptarea unor noi standarde cartografice îl poate avea asupra situației actuale.
Este important de menționat că rezoluția ONU nu are puterea de a obliga statele să renunțe la proiecția Mercator și nu modifică statutul juridic al teritoriilor sau al frontierelor recunoscute internațional. Astfel, în ciuda votului favorabil, efectele imediate ale acesteia sunt limitate, dar reprezintă totuși un pas simbolic spre o mai bună reprezentare geografică.
Adoptarea acestei rezoluții subliniază dorința de a integra perspective mai echilibrate și corecte în educația geografică și în instrumentele de cartografiere utilizate global. Hărțile nu sunt doar simple reprezentări ale terenului; ele influențează modul în care percepem regiunea în care trăim și complexe relațiile internaționale, de aceea reevaluarea lor este cu atât mai relevantă în contextul contemporan. Așadar, votul României se aliniază unor tendințe globale de reexaminare a modului în care vedem și ne raportăm la lume, promovând o viziune mai justă și mai informativă asupra hărților de astăzi.
