În perspectiva anilor 2025-2080, România se va confrunta cu o scădere semnificativă a populației de vârstă activă, având în vedere că numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani va scădea de la 11,1 milioane la aproximativ 7,8 milioane. Aceasta înseamnă o reducere cu circa 30% a acestei categorii demografice. De asemenea, în acest interval, proporția persoanelor de peste 65 de ani va crește semnificativ, atingând 31% din totalul populației. Această situație se bazează pe ipoteze demografice și economice prezentate într-un raport publicat recent de Comisia Europeană, care oferă o evaluare pe termen lung a cheltuielilor publice, fără a stabili noi politici legate de vârsta de pensionare sau reducerea pensiilor.
Pe scurt, se estimează că populația Uniunii Europene va scădea de la 452,2 milioane în 2025 la 413,9 milioane în 2080. Această diminuare se va traduce în circa 38,2 milioane de locuitori mai puțini. Grupa de vârstă 20-64 de ani va cunoaște o scădere drastică, de la 263,1 milioane la 209,4 milioane, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 53,7 milioane de persoane.
Mai specific, România va experimenta o scădere a populației totale de la 19 milioane la 15 milioane. Populația activă, adică persoanele între 20 și 64 de ani, va scădea cu 3,364 milioane, reprezentând 30,2% din total. Această schimbare demografică nu se va traduce neapărat prin concedieri, ci reflectă mai degrabă o schimbare a structurii populației. Persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta 31% din populație, în creștere față de 20,4% în prezent, iar proporția celor de peste 80 de ani va crește de la 4,4% la 12,1%.
Cu toate acestea, chiar și o rată de ocupare mai mare poate compensa doar parțial scăderea populației de vârstă activă. În România, se estimează că rata ocupării va urca de la 69,1% la 70,3%, însă numărul total al persoanelor angajate va scădea de la aproximativ 7,7 milioane la 5,5 milioane. Aceste rezultate sunt condiționate de un set complex de ipoteze privind fertilitatea, longevitatea, migrația și piața muncii, inclusiv reformele deja implementate.
Raportul subliniază că schimbarea structurii pe vârste va fi mai abruptă comparativ cu scăderea totală a populației. La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre persoanele de 65 de ani și peste și cele dintre 20-64 de ani va crește semnificativ, de la 38 la 64,5 pentru fiecare 100 de persoane active. Această tendință va deveni evidentă începând cu 2050, ceea ce va influența și sistemele de asistență socială, în special în cadrul statelor membre.
Pe de altă parte, proiecțiile pentru România pun în evidență că, deși populația de 20-64 de ani va scădea drastic, nu trebuie să confundăm acest grup cu cel al persoanelor ocupate, care includ doar cei care au un loc de muncă. În ciuda preconizărilor încurajatoare cu privire la creșterea participării pe piața muncii, efectele demografice vor rămâne semnificative.
În concluzie, proiecțiile demografice pentru România și Uniunea Europeană în ansamblu sugerează că, în absența unor măsuri suplimentare, vor exista provocări majore pentru sustenabilitatea sistemelor de pensii și asistență socială. Fiecare reformă legată de aceste domenii va necesita o abordare adaptativă, având în vedere evoluțiile continue ale demografiei și ale pieței muncii.
