Ungaria se pregătește să își reducă dependența de gazele naturale din Rusia, având în vedere o tranziție semnificativă care va începe în luna octombrie a anului 2027. Această schimbare va crea oportunități pentru România, care ar putea deveni unul dintre principalii furnizori de gaze pentru Ungaria. În acest context, extinderea interconectării prin punctul de trecere de la Csanádpalota, precum și punerea în producție a zăcământului Neptun Deep, sunt esențiale pentru creșterea livrărilor de gaze. Cu toate acestea, principalele provocări rămân infrastructura existentă și disponibilitatea constantă a gazelor.
Compania maghiară FGSZ a anunțat deja că va extinde capacitatea stației internaționale de măsurare situate la Csanádpalota, ceea ce va permite o creștere semnificativă a importurilor de gaze din România. Conform estimărilor, aceste importuri ar putea crește de la 340.000 metri cubi pe oră la 500.000 metri cubi pe oră, ceea ce echivalează cu o majorare a volumului anual de la 2,98 miliarde de metri cubi la 4,38 miliarde de metri cubi. Capacitatea maximă ar putea deveni disponibilă cel mai devreme în toamna lui 2028, ceea ce ar putea contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze pentru Ungaria.
Pentru a sprijini aceste eforturi, FGSZ va implementa, în prima etapă, instalarea unui al treilea compresor, având ca scop creșterea siguranței și flexibilității în transportul gazului. Totuși, pentru a facilita o integrare eficientă a gazelor românești în rețeaua maghiară, sunt necesare și investiții importante în infrastructura din partea românească a rețelei, în cadrul inițiativei denumite Coridorul Vertical de Gaze.
Un element cheie în acest peisaj apare în forma zăcământului Neptun Deep, localizat în Marea Neagră. Estimările sugerează o producție de aproximativ 16 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar primele gaze din acest zăcământ ar putea fi disponibile în sistem chiar în prima jumătate a anului 2027. Proiectul este deținut în procente egale de OMV Petrom și Romgaz, având rezerve recuperabile estimate la 100 de miliarde de metri cubi. Această nouă sursă de gaze ar putea deveni un factor important în echilibrarea cererii și ofertei în regiune, sprijinind astfel atât economia românească, cât și pe cea maghiară.
În concluzie, tranziția Ungariei către o aprovizionare cu gaze mai diversificată este un proces complex, dar care aduce oportunități semnificative pentru România. Colaborarea între cele două țări, în special în ceea ce privește infrastructura și exploatarea resurselor, va fi crucială pentru a asigura o aprovizionare stabilă și eficientă cu gaze.
