Tribunalul Districtual Novo-Savinovski din Kazan a intervenit recent într-un caz neobișnuit, hotărând că un localnic, care a a decis să își schimbe numele în Iisus Petrovici Hristos, trebuie să revină la numele său inițial, Evgheni Petrovici Cekulaev. Această decizie a fost luată în urma unei sesizări din partea procurorului, care a susținut că o astfel de schimbare de nume din motive religioase contravine legislației ruse.
Instanța a ordonat Oficiului Stării Civile să restabilească actul de naștere original al bărbatului și să emită un nou pașaport care să reflecte numele său vechi. Procurorul a adus în discuție poziția Curții Constituționale a Federației Ruse, care interzice asocierea numelui unei persoane cu Iisus Hristos, argumentând că o astfel de practică poate induce în eroare cetățenii și poate răni sentimentele celor care cred în credința creștină.
Bărbatul în cauză avea un istoric penal, fiind condamnat pentru jaf și agresiune în trecut. În 2015, el a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate, ceea ce a adus o dimensiune suplimentară cazului său. Acest diagnostic ar putea explica, în parte, dorința sa de a adopta un nume atât de simbolic și controversat. Judecătorii au luat în considerare aceste aspecte, dar au decis că numele său ales nu poate fi acceptat din motive legale și etice.
Cazul a suscitat discuții mai ample despre libertatea de exprimare și limitele acesteia în contextul legislației ruse. Deși dreptul de a-ți schimba numele este recunoscut în multe țări, în Rusia, această libertate este limitată atunci când numele ales poate fi interpretat ca o ofensă. Curtea a subliniat faptul că Iisus Hristos este o figură centrală în creștinism, iar utilizarea numelui său de către cineva care nu are legătură directă cu divinitatea poate provoca controverse și reacții negative din partea comunității.
Această decizie nu este singulară, ci reflectă o tendință mai largă în societatea rusă, unde legile care reglementează schimbarea numelui sunt stricte, mai ales în ceea ce privește numele sacre sau identitățile care pot deranja credințele religioase existente. Astfel, instanțele de judecată sunt puse în fața unei dileme delicate: pe de o parte, trebuie să respecte dreptul individual al cetățenilor de a-și exprima identitatea, dar, pe de altă parte, trebuie să protejeze normele sociale și credințele majorității.
Această situație a generat discuții despre cum ar trebui să evolueze reglementările și cum ar putea fi realizat un echilibru între libertatea individuală și respectul pentru valorile comunității. Clarificările legale pe această temă sunt necesare pentru a asigura un cadru care să protejeze atât drepturile individuale, cât și coeziunea socială. Astfel, rămâne de văzut cum va influența acest caz viitoarele decizii judiciare în materie de schimbare a numelui în Rusia.
