România a jucat un rol semnificativ în lupta împotriva contrafacerii la nivelul Uniunii Europene, raportând o pondere impresionantă de 43,74% din articolele suspecte de contrafacere reținute la frontierele externe ale UE în 2025. Cu toate acestea, în ceea ce privește valoarea estimată a acestor mărfuri, România a înregistrat o pondere mult mai mică, de doar 1,38%. Aceste statistici subliniază complexitatea problemei contrafacerii și cum poate varia percepția asupra impactului economic în funcție de metodele de evaluare utilizate.
Bilanțul total de la frontiere în 2025 a fost de 42,1 milioane de articole, evaluate la aproape două miliarde de euro. Aceste cifre includ, totodată, mărfuri eliberate ulterior, cum ar fi un lot excepțional de 16 milioane de articole din categoria „alte produse din tutun”, care au fost returnate deoarece titularul drepturilor nu a acționat. Este important de menționat că reținerile inițiale nu echivalează cu confiscarea sau confirmarea juridică a contrafacerii.
Comparativ cu totalul Uniunii Europene, care a depășit 196 de milioane de articole reținute și o valoare estimată de 6,32 miliarde de euro, România se află într-o poziție interesantă. Acest total UE exclude mărfurile eliberate ulterior și include, de asemenea, produsele distruse sau cele aflate sub supraveghere. Astfel, celor 42,1 milioane de articole reținute la frontierele României nu pot fi adăugate direct cu articolele de pe piața internă pentru a obține un total corect la nivel european.
Valoarea acestor mărfuri contrafăcute este calculată pe baza prețurilor produselor autentice, ceea ce nu reflectă neapărat valoarea reală a contrafaceri, mai ales în cazul bunurilor de lux, unde diferențele pot fi semnificative. În acest context, CD-urile, DVD-urile și jucăriile au reprezentat cele mai multe articole reținute la nivelul Uniunii Europene, ceea ce subliniază tipologia produselor contrafăcute.
Transportul rutier a depășit pentru prima dată transportul maritim în ceea ce privește numărul de articole reținute, deși transportul pe mare rămâne dominant în termeni de valoare. Cea mai mare parte a cazurilor constatate a fost asociată cu trimiteri poștale și curierat, reflectând trendul în creștere al comerțului electronic.
Datele raportului recent sugerează o creștere semnificativă a reținerilor de articole suspecte, de 67,37% la nivelul UE comparativ cu anul precedent, iar la frontiere, creșterea a fost de aproximativ 114%, excluzând lotul excepțional. Aceste statistici nu dovedesc, însă, o extindere similară a întregii piețe ilegale.
În concluzie, statisticile dorite de Comisia Europeană și autoritățile naționale pun în evidență complexitatea contrafacerii și necesitatea unei abordări multidimensionale în combaterea acesteia. România, deși se află pe un trend ascendent în acest domeniu, trebuie să continue să colaboreze eficient cu Uniunea Europeană pentru a aborda această problemă din ce în ce mai amplă.
